În următorii zece ani, NATO trebuie să devină o alianţă mai flexibilă şi mai eficientă, capabilă să opereze în zone îndepărtate şi în parteneriat. Aceasta a fost recomandarea făcută de fostul Secretar de stat american Madeleine Albright, preşedinta unui grup de experţi care sfătuiesc alianţa asupra strategiei sale viitoare. Expunînd concluziile grupului joi la New York, Albright a spus că nimănui nu ar trebui să-i fie refuzată aderarea la NATO, nici măcar Rusiei. Detalii, într-o relatare a corespondentului EL Nikola Krastev.
O Alianţă Nord-Atlantică şubrezită? Aceasta a fost întrebarea care i-a preocupat pe observatorii politici în anii din urmă, când diviziunile din vremea războiului rece au făcut loc unor noi ameninţări, ale secolului XXI.
Este şi întrebarea la care au încercat să răspundă fostul Secretar de stat Madeleine Albright şi un grup de experţi într-un nou raport intitulat „NATO 2020, securitate garantată, angajare dinamică”.
Vorbind joi la Consiliul de Relaţii Externe, un institut din New York, Albright a prezentat o nouă concepţie strategică pentru NATO, oprindu-se inclusiv asupra unei chestiuni controversate: este loc în alianţă şi pentru Rusia?
Moscova consideră extinderea NATO în Europa centrală şi de răsărit drept una din cele mai mari ameninţări la adresa Rusiei. Dar Albright a spus că nimeni n-ar trebui exclus din start din NATO – nici măcar Rusia. Dar, a spus ea, Moscova ar trebui să demonstreze mai întâi că doreşte acest lucru.
„Întrebarea – a spus Albright – este dacă ruşii vor să intre în NATO. Eu cred că dacă doreşti acest lucru, trebuie să ai o democraţie funcţională şi să te asiguri că nu aduci cu tine în alianţă o mulţime de conflicte. Aceasta a fost una din problemele mari ale primirii unor noi membri din Europa centrală şi de est. Existau acolo conflicte endemice, de pildă cel dintre România şi Ungaria, conflicte care au trebuit rezolvate”.
Albright a vorbit şi despre eventualitatea primirii în NATO a Ucrainei şi Georgiei care par candidaţii cu şansele cele mai mari, deşi în cazul Ucrainei, percepţia s-a schimbat odată cu venirea la putere a noului preşedinte Victor Ianucovici. Albright a amintit că la summitul NATO de la Bucureşti, din 2008 s-a decis că Ucraina şi Georgia vor fi membri NATO.
„Numai că în Ucraina avem acum - a mai spus Albright - o opinie publică şi conducere care nu doreşte aderarea. Or, noi tocmai asta încercăm din greu să-i convingem pe ruşi că NATO este o organizaţie în care se intră din proprie voinţă”.
În ciuda situaţiei problematice din Ucraina şi Georgia, a continuat Albright, NATO ar trebui să menţină „canalele de comunicare cu ambele ţări”.
Vorbind mai departe despre extindere, fostul Secretar de stat a mai spus că eventualii candidaţi trebuie să înţeleagă că NATO nu înseamnă numai avantaje, ci şi răspunderi, şi a folosit ocazia pentru a reaminti majorităţii membrilor actuali ai alianţei că nu respectă una din regulile de bază, anume că fiecare ţară este datoare să cheltuiască pentru apărare cel puţin două procente din Produsul Intern Brut. „Numai şase din cei 28 de membri NATO respectă această obligaţie”, a spus Albright.
