Linkuri accesibilitate

CEDO dă cîștig de cauză Letoniei în dosarul Kononov


Vasilii Kononov și avocatul său

Vasilii Kononov și avocatul său

Moscova califică verdictul de la Strasbourg drept „revizionist”

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a decis luni că Letonia nu a încălcat legislaţia internaţională când l-a acuzat pe partizanul rus de 87 de ani, Vasilii Kononov, de crime de război comise în al doilea război mondial, când a luptat împotriva naziştilor.

În replică, astăzi, ministerul rus de externe a spus că prin decizia sa CEDO s-a pus pe picior de egalitate cu cei care vor să „revizuiască” deznodămîntul celui de-al doilea război mondial şi „să-i scoată basma curată pe nazişti şi pe complicii lor”. Purtătorul de cuvânt al „externelor” de la Moscova, Andrei Nesterenko, a spus că ţara sa va analiza decizia CEDO şi va trage apoi concluzii privind viitorul relaţiei Rusiei cu CEDO şi cu Consiliul Europei.

Vasilii Kononov este un leton care a primit cetăţenia Rusiei în anul 2000. În 2004, un tribunal din Letonia l-a acuzat de uciderea unor civili letoni în timpul celui de-al doilea război mondial şi l-a condamnat la opt luni de închisoare.

Cazul Kononov i-a indignat pe mulţi ruşi, care-l consideră un partizan curajos, un erou al luptei împotriva nazismului. În anii din urmă, fostul preşedinte Vladimir Putin i-a trimis frecvent lui Kononov mesaje de felicitare, de pildă când avea ziua de naştere.

Vorbind la recenta sărbătoare a zilei victoriei, fostul partizan a spus că nu înţelege unde a greşit. Kononov a spus că este supărat, pentru că a luptat întotdeauna pentru adevăr. A început să lupte împotriva ocupanţilor nazişti la 18 ani, iar apoi a lucrat ca om al legii, luptînd împotriva criminalilor.
„Am crezut întotdeauna că împotriva răului trebuie să lupţi şi să-l învingi”, a mai spus fostul partizan.

În anii războiului, din cauză că era partizan, naziştii i-au trimis părinţii şi o mătuşă în lagărele de concentrare. Părinţii au supravieţuit, mătuşa, nu. El însuşi a fost rănit în luptă de mai multe ori şi a fost operat de trei ori, după război.

Letonia şi celelalte ţări baltice consideră drept ocupaţie încorporarea lor în Uniunea Sovietică şi spun că crimele sovietice trebuie tratate la fel ca ororile naziste. Kononov este acuzat de letoni în legătură cu un episod petrecut în Letonia condusă de nazişti în anul 1944. În luna februarie, un grup de 12 partizani, în mijlocul cărora se aflau două femei şi un copil, s-au oprit să înnopteze într-un hambar din satul Malye Batny. Au fost denunţaţi de un sătean, iar soldaţii nazişti au înconjurat hambarul şi i-au dat foc, omorîndu-i pe fugari.

La 27 mai, o unitate de partizani condusă de Kononov a ocupat satul şi a ucis nouă săteni. Procurorii letoni spun astăzi că victimele erau civili nevinovaţi şi-l acuză pe Kononov de crime de război inclusiv fiindcă printre cei omorâţi erau două femei, dintre care una gravidă în luna a noua.

Kononov susţine că sătenii erau de fapt colaboratori înarmaţi ai naziştilor şi că partizanii lui nu ştiau că una din femei e însărcinată. Mai mult, Kononov spune că nici n-a luat parte personal la atac, întrucât se temea să nu fie recunoscut de localnici, căci tatăl lui era dintr-un sat vecin şi el, Vasilii, îşi petrecuse copilăria în împrejurimi.

Cazul Kononov tensionează de mulţi ani relaţiile ruso-letone, printre alte teme disputate, majoritatea legate de trecut. În vreme ce politicienii se ceartă, unii istorici, inclusiv de la Moscova, spun că pentru reconciliere este nevoie de adevăr.

Yelena Zubkova, istoric rus specializat în problemele ţărilor baltice, spune că judecarea lui Kononov ar putea deschide calea unei analize obiective, istorice a trecutului. Ea crede că e bine ca evenimentele istorice din al doilea război mondial să fie examinate, inclusiv să se afle cine anume au fost partizanii, pentru că mişcarea lor, spune Zuboba a fost ambiguă şi foarte amestecată.
XS
SM
MD
LG