Linkuri accesibilitate

Restabilirea Declarației de Independență: mai mult decît un gest simbolic, o reparație morală


Comuniștii au boicotat sesiunea solemnă a Parlamentului, la care 229 de deputați din primul Legislativ au semnat din nou Declarația de Independență


După ce primul preşedinte al Parlamentului 90, Alexandru Moşanu, a dat citire textului Declaraţiei de Independenţă, deputaţii Legislativului de atunci au trecut, unul câte unul, la semnarea actului. În viaţă mai sunt doar 229 de parlamentari din primul Legislativ. Pe 27 august 1991, 278 de parlamentari din 382 au semnat acel document. Printre ei şi avocatul Nicolae Andronic.

Nicolae Andronic: „Eu cred, că acesta este un gest simbolic. Ies cu o propunere chiar: de acum înainte să păstrăm această Declaraţie poate la Arhiva de stat, dar nu prin safeurile Parlamentului.”

S-a speculat mult că Petru Lucinschi a semnat ceva mai târziu declaraţia de independenţă.

Petru Lucinschi: „Păi cum puteam să semnez în ziua ceea, dacă eu eram la Moscova? Eu răspundeam atunci de alte lucruri: căderea Uniunii Sovietice. Şi aşa mi-a revenit atunci soarta, ca eu să semnez toate documentele de lichidare a PCUS-ului. Dar când am venit la sesiune, am semnat-o.”

Europa Liberă: Ce părere aveţi despre independenţa de azi a Moldovei?


Petru Lucinschi: „Independenţa formal este, dar noi nu facem concluziile la ceea ce s-a întâmplat. Noi trebuie să tragem învăţămintele.”

Europa Liberă: Dar greşelile cele mai mari care sunt?


Petru Lucinschi: „Prima – asta-i partea economică. Că tot ce s-a făcut, s-a făcut în grabă, s-a făcut după nişte modele nu prea adecvate faţă de Republica Moldova. În al doilea rând, am lăsat contrazicerile acestea interetnice - „vogzal, cemodan, Rosia”. Nu e cea mai reuşită în condiţiile republicii noastre.”

Europa Liberă: Câţi ani ar mai trebui Moldovei să devină un stat independent?


Petru Lucinschi
: „Vreo 25.”

Fondatorul cenaclului „Alexei Mateevici”, un forum al ideilor libere şi naţionale, creat în anii de apus ai URSS şi de început ai restructurării, deputatul în primul Parlament, Anatol Şalaru.

Anatol Şalaru
: „Declaraţia de independenţă a fost încununarea activităţii noastre anticomuniste, antisovietice. Încununarea luptei pentru eliberarea naţională, pentru revenirea la grafia latină, pentru independenţa noastră, pentru drepturile noastre şi pentru libertatea noastră. Aţi văzut reacţia vehementă a comuniştilor, când au aflat că noi vrem să restabilim această Declaraţie de independenţă? Au fost foarte categorici. Ei nu au nevoie de independenţa Republicii Moldova. Fiindcă ei întotdeauna au visat la restaurarea regimului sovietic-comunist.”

Deputatul în primul Parlament, agronomul Ion Palii, a încercat să-i convingă pe deputaţii comunişti să vină astăzi în şedinţă, în sala forumului suprem, pentru a participa la restabilirea actului de independenţă. Dar Ion Palii aşa şi nu a reuşit să aducă pe nimeni din fracţiunea PCRM la această ceremonie de restabilire a actului Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova.

Ion Palii: „Azi toată lumea o să înţeleagă, cine sunt actualii comunişti şi ce vor ei. Dacă ar fi vrut independenţa statului, şi nu numai independenţa, dar şi binele statului ăsta, ar fi fost prezenţi în sală.”

Europa Liberă: Domnule Palii, care e soarta deputaţilor din primul Parlament astăzi?


Ion Palii: „Unii au plecat peste hotare, să-şi câştige existenţa. Cei care n-au mai nimerit în alte parlamente, de la guvernarea comunistă tot timpul au fost maltrataţi de această guvernare, prin dosare penale, prin ameninţări cu forţele de poliţie.”

Ce face deputatul din primul Parlament, Ştefan Maimescu astăzi?

Ştefan Maimescu: „Mă aflu la moment la muncă în Italia.”

Europa Liberă: Aţi pus semnătura pe Declaraţia de independenţă. La ce v-aţi gândit atunci şi unde a ajuns Moldova azi?

Ştefan Maimescu: „S-a trecut de la un sistem totalitar, comunist, la valorile unui stat bazat pe drept şi s-a pus bazele, temelia statului Republica Moldova. Speram atunci că vom deveni un stat cu drepturi depline în familia europeană. Dar cu regret, prin trădări, prin cedări, s-au revizuit acele principii şi valori ale Declaraţiei de independenţă. Generaţiile de deputaţi care au urmat, agrarieni, şi mai ales aflarea comuniştilor la putere, în cei opt ani, au întors timpul înapoi. Mai mult ca atât, putem echivala ca o lovitură de stat a comuniştilor asupra independenţei statului Republica Moldova.”

Eugen Pâslaru, om de afaceri de la Căuşeni, deputat şi el în primul Parlament, sugerează că gestul de astăzi ar fi mai mult un gest simbolic.

Eugen Pâslaru: „Mai mult pentru generaţiile care vin. O declaraţie pentru muzeu, aşa să spunem. Nu ne-am aşteptat că după 20 de ani cineva are să-i dea foc la Declaraţia şi pentru mine e o tragedie.”

Europa Liberă: Eugen Pâslaru cum a văzut consolidarea independenţei pe parcursul a 20 de ani?


Eugen Pâslaru
: „Trebuia să mergem pe calea ceea, cum au mers Ţările Baltice şi sunt astăzi în Europa. Nici nu ştiu să spun în ce spaţiu suntem. Suntem între Europa şi Asia.”

Avocatul Petru Munteanu, deputat şi el în primul Parlament, spune că mai multe semnificaţii ar avea restabilirea actului de independenţă.

Petru Munteanu
: „O importanţă istorică. Pentru că pentru prima dată se întâmplă aşa precedent, care a avut loc în legătură cu arderea actului Declaraţia de independenţă. Considerăm că aceasta are valabilitate juridică, deoarece aceste semnături puse acuma pe acest text al declaraţiei, care nu este schimbat nici cu o virgulă, aşa cum a fost votat la 27 august 1991. Şi din punct de vedere simbolic, desigur că asta tot reprezintă pur şi simplu pentru mine, ca un cetăţean al acestui pământ, dacă ar fi tăticul meu în viaţă, ca un fecior al lui, că tăticul meu foarte mult s-a mândrit că eu am votat independenţa.”

Jurnalistul Constantin Tănase, şi el deputat în primul Parlament, deplânge calea anevoioasă de independenţă a Republicii Moldova.

Constantin Tănase
: „Spre independenţă am mers. Am mers încet, greu. Printr-o perioadă lungă de tranziţie. Într-o anumită situaţie geopolitică. Poate se putea şi mai rapid, dar istoria aşa a vrut. Aici am ajuns. Şi spre independenţă mergem. Pur şi simplu nu trebuie să punem totul pe sarcina clasei politice. Există societatea, existăm noi, cei care trebuie să dorim. Că avem atâta independenţă şi atâta libertate, cât putem duce.”

Despre documentul, care a fost distrus în timpul acţiunilor violente din aprilie anul trecut, ne-a vorbit şi fostul procuror, Dumitru Postovan, şi el ales al poporului în primul Legislativ.

Dumitru Postovan
: „Trebuia să se păstreze în aşa loc, ca ea să fie veşnică şi să nu fie necesitatea de a fi resemnată. Însuşi faptul, că la 7 aprilie puterea de atunci a fixat fiecare moment şi îl avea la dispoziţie, asta la mine ridică semn de întrebare.”

Zilele trecute liderul comunist Vladimir Voronin a calificat restabilirea declaraţiei drept o farsă. Dar iată opinia deputatului neafiliat Victor Stepaniuc, unul din foştii fruntaşi ai PCRM.

Victor Stepaniuc: „Deci, nimeni nu pune la îndoială votul Parlamentului din 27 august 1991.”

Europa Liberă: Dar aveţi un semn de întrebare cum a putut să ardă acest document?

Victor Stepaniuc: „Desigur, semne de întrebare sunt foarte multe. Nu întâmplător noi am plecat din fracţiunea respectivă.”

Şedinţa solemnă a fost declarată închisă, odată cu citirea unei declaraţii comune a Parlamentului 90 şi a celui actual.
XS
SM
MD
LG