Linkuri accesibilitate

Anatol Ciobanu: „sesizarea preşedintelui depusă la Curte nu este decât o nouă tentativă eşuată de a obţine prin Înalta instanţă atribuţii ce nu-i aparţin – de a fi, în acelaşi timp, şi Guvern şi Parlament.”


21 aprilie 2000

Actualitatea în Republica Moldova.

Curtea Constituțională și prerogativele prezidențiale.

Dan Ionescu: Vineri Parlamentul a adoptat Legea cu privire la notariat, care stabileşte legile de constituire şi funcţionare a birourilor notariale private. Asigurarea liberului acces al cetăţenilor la serviciile de notariat figurează, de altfel, printre condiţiile puse de Fondul Monetar Internaţional pentru reluarea creditării Republicii Moldova. Tot astăzi Legislativul a constituit o comisie specială de anchetă, abilitată să cerceteze cazurile de implicare a deputaţilor în afaceri ilicite.
În ciuda acestei activităţi intense, mai mulţi lideri parlamentari au considerat, totuşi, necesar să comenteze răspunsul, dat ieri de către Curtea Constituţională sesizărilor venite din partea Preşedinţiei cu privire la prerogativele şefului statului în situaţii de criză. Relatează corespondentul nostru la Chişinău, Radu Benea
.

Deputatul independent Ion Morei, cunoscut drept unul din susţinătorii şi persoanele apropiate preşedintelui Petru Lucinschi, a declarat astăzi, că decizia de joi a Curţii Constituţionale nu face, decât să-l întărească în convingerea, că Legea supremă a ţării trebuie modificată, în vederea întăririi puterii prezidenţiale.

Reamintim, Înalta instanţă a hotărât, că în situaţia în care Guvernul este demisionat şi Parlamentul dizolvat, preşedintele republicii îşi exercită, practic, doar acele împuterniciri, pe care le deţine în prezent. Curtea a mai considerat, că şeful statului nu are dreptul să emită decrete, ce ar avea putere de lege în probleme de ordin economic şi social, sau să prezinte ca iniţiativă legislativă proiectul bugetului de stat. La fel, şeful statului nu are dreptul să numească un prim ministru interimar şi să formeze un guvern provizoriu, în cazul demisionării cabinetului de miniştri.

Deputatul Ion Morei nu consideră, că şeful statului a suferit o înfrângere, după pronunţarea hotărârii Curţii. El a combătut afirmaţiile, potrivit cărora şeful statului ar fi dorit, prin intermediul Curţii Constituţionale, să-şi exprime „puteri dictatoriale”, pentru că ceea ce a dorit preşedintele nu a fost decât o clarificare a unei situaţii concrete, ce se poate produce în cazul demiterii Guvernului şi dizolvării Parlamentului.

Aceasta se referă, a spus Morei, şi la celelalte sesizări ale şefului statului, chiar dacă au fost declarate neîntemeiate de către Înalta instanţă: „Şi aceste decizii ale Curţii Constituţionale, într-un fel, după mine, au demonstrat, încă o dată în plus, că Constituţia trebuie să fie modificată, că reforma constituţională, împotriva căreia doi ani în urmă se pronunţau toate partidele parlamentare şi absoluta majoritate din partidele extraparlamentare, este o necesitate absolut vădită pentru statul nostru şi pentru poporul nostru.”

L-am întrebat pe Ion Morei, dacă este posibil ca preşedintele Petru Lucinschi să încerce să obţină de la Parlament aprobarea iniţiativei sale privind sistemul prezidenţial de guvernare, sau va proceda la colectarea de semnături, care în număr de cel puţin 200 de mii, obligă deputaţii să declare referendumul: „Eu nu văd posibilitatea ca actualul Parlament să-şi depăşească ambiţiile, orgoliile şi să modifice în sensul benefic, pentru soarta acestei ţări şi soarta poporului, Constituţia. Şi totuşi, mie îmi pare, că ar trebui să găsim o soluţie, respectând un compromis rezonabil, de petrece a unui referendum bine organizat. Aceasta s-ar putea face, în primul rând şi cel mai probabil, prin coletarea semnăturilor, în modul stabilit de legislaţie.”

Mai mult, Ion Morei a declarat, că va insista, ca deputat, asupra modificării Codului electoral în sensul, în care ar fi posibilă organizarea referendumului republican concomitent cu alegerile generale sau prezidenţiale.
Spre deosebire de susţinătorii şefului statului, mai mulţi deputaţi din opoziţie, cu care am stat de vorbă, au salutat decizia de joi a Curţii.

În opinia membrului Blocului pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă, deputatul Anatol Ciobanu: „sesizarea preşedintelui depusă la Curte nu este decât o nouă tentativă eşuată de a obţine prin Înalta instanţă atribuţii ce nu-i aparţin – de a fi, în acelaşi timp, şi Guvern şi Parlament.” Însă, spune Anatol Ciobanu, „ideea preşedintelui de a deveni un tătuc al întregii ţări, a câta oară, nu s-a putut realiza.”

Despre alte semnificaţii ale deciziei de joi ale Curţii Constituţionale ne-a vorbit şi deputatul creştin-democrat Ştefan Secăreanu, care a aprecit-o drept încă un pas spre un regim democratic în Republica Moldova. Cât priveşte sesizarea preşedintelui Lucinschi, deputatul a menţionat: „A mai fost încă o încercare a domniei sale, în acest an electoral, de a supravieţui ca preşedinte, este părerea mea. Şi mi se pare, această încercare a fost una făcută mai mult din disperare, decât dintr-o dorinţă de a respecta anumite rigori democratice în Republica Moldova. Cred eu, că ar trebui aceste hotărâri ale Curţii Constituţionale şi, în general chiar, anumite replici, care i-au fost date preşedintelui pe marginea iniţiativei sale, în general, ar trebui să fie de învăţătură preşedintelui. Fiindcă, dacă nu ar fi iniţiat dânsul această discuţie, sau mai bine zis tămbălău, în jurul regimului, care trebuie să guverneze în Republica Moldova, credem că nu ar fi fost şi reacţia inversă a grupului de deputaţi, care a inţiat transformarea Republicii Moldova în republică parlamentară.”

Din Chişinău, Radu Benea, Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG