Linkuri accesibilitate

Vl. Kuzmin se referă însă la apropiata întrevedere a președinților Medvedev și Ianucovici la care cele două părți vor aborda problema transnistreană.


Se împlineşte o săptămână de când Ernest Vardanean, jurnalist independent de la Tiraspol, a fost reţinut de forţele speciale. Între timp, arestul preventiv a fost prelungit cu două luni. Vardanean este acuzat de “spionaj” şi “înaltă trădare”, ceea ce i-ar putea aduce între 12 si 20 de ani de închisoare. Reţinerea lui Vardanean, mai ales în condiţiile în care ancheta se desfăşoară într-un secret total, a fost condamnată de autorităţile de la Chişinău şi a provocat o reacţie vie a organizaţiilor neguvernamentale. OSCE a declarat că urmăreşte situaţia cu atenţie şi că este în contact cu autorităţile de la Tiraspol. Astăzi a fost rândul ambasadorului rus la Chişinău, Valerii Kuzmin, să comenteze cazul Vardanean.

Ambasadorul Federaţiei Ruse, Valerii Kuzmin a declarat că un asemenea comentariu n-ar trebui să i se solicite lui, ci structurilor de la Tiraspol, care l-au arestat pe jurnalistul Ernest Vardanean. Acelaşi răspuns ambasadorul l-a dat şi la întrebarea dacă Moscova, în calitate de mediator la negocierile în problema transnistreană, se va implica în rezolvarea cazului lui Ernest Vardanean?

Valeri Kuzmin: „Vă mai zic o dată. Nu-mi adresaţi mie întrebarea. În Transnistria există organe ale puterii de stat. Transnistria nu este un stat recunoscut, dar statul şi organele de stat acolo există, cunoaşteţi foarte bine acest lucru. Deci, această întrebare trebuie adresată acestor organe ale puterii de stat”, a declarat ambasadorul.

Valeri Kuzmin a ţinut să facă însă o precizare în legătură cu relaţia dintre presă, jurnalişti şi puterea de la Tiraspol: „În opinia mea, metode cu un asemenea caracter administrativ-represiv nu sunt nişte metode de rezolvare a problemelor cu jurnaliştii. Probabil. Şi probabil că autorităţile transnistrene care au luat o asemenea decizie vă vor oferi o informaţie pentru a justifica această decizie”.

O altă precizare pe care ambasadorul a ţinut să o facă este că jurnalistul Ernest Vardanean nu deţine cetăţenia rusă. Valerii Kuzmin a zis că nu s-a confirmat nici informaţia din presă cum că Vardanean ar fi candidat la o funcţie din cadrul reprezentanţei Federaţiei Ruse pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite.

Surse apropiate familiei lui Ernest Vardanean au confirmat pentru Europa Liberă că jurnalistul deţine doar cetăţenia Republicii Moldova şi aşa-numita cetăţenie transnistreană. Aceleaşi surse spun că Ernest Vardanean a obţinut totuşi agrementul pentru o funcţie vacantă la sediul central al ONU de la New-York, fiind acum în aşteptarea confirmării definitive, dar că nu este vorba totuşi despre reprezentanţa Rusiei, după cum susţineau anterior foştii săi colegi de la agenţia rusă de ştiri Novyi Reghion.

În alt context, ambasadorul Federaţiei Ruse şi-a exprimat speranţa că procesul de negocieri între Chişinău şi Tiraspol nu va fi periclitat de arestarea jurnalistului Ernest Vardanean: „Sper foarte mult că asemenea episoade, care din păcate se produc de ambele părţi: atunci când au loc anumite arestări, reţineri, acţiuni de protest ale deţinuţilor ş.a.m.d. sunt folosite pentru a spori tensiunile. Eu sper că asemenea episoade nu vor influenţa negativ procesul de negocieri. Pentru că procesul de negocieri se află acum într-un stadiu foarte delicat, incipient, când este foarte important ca el să nu fie blocat. Şi eu cred că asemenea episoade, care încing spiritele, nu creează o atmosferă bună de negocieri”.

Ambasadorul Kuzmin a reafirmat adeziunea Federaţiei Ruse faţă ceea ce el a numit principiul de bază al reglementării transnistrene – menţinerea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, dar a subliniat că Moscova pledează şi pentru principiul egalităţii între părţile aflate în conflict, principiu cu care nu sunt de acord Chişinăul, precum şi ceilalţi mediatori şi observatori la negocieri.

Ileana Giurchescu: Radu, să revenim la declaraţiie ambasadorului Kuzmin: el a vorbit şi despre înţelegerea pe care, în curînd, o vor semna preşedinţii Rusiei şi Ucrainei privind cooperarea în vederea soluţionării problemei transnistrene. În ce ar putea consta această cooperare şi cât de eficientă ar putea fi?

Radu Benea: Ambasadorul Valeri Kuzmin a spus jurnaliştilor că întâlnirea preşedinţilor Medvedev şi Ianucovici ar putea avea loc la mijlocul lunii mai, de aceea este prematur să se vorbească de pe acum despre conţinutul declaraţiei comune în problema transnistreană. Ambasadorul a menţionat doar atât că Rusia şi Ucraina au avut în istoria relaţiilor sale şi perioade mai tensionate, dar au reuşit să lanseze inţiative în comun, potrivit lui foarte pozitive, în problema transnistreană.

Victor Chirilă
Ce semnificaţii ar putea avea semnarea unei asemenea declaraţii, l-am întrebat pe expertul Victor Chirilă, director executiv la asociaţia pentru politică externă.

Victor Chirilă: „Există şi anumite riscuri pe care deocamdată, din lipsa de informaţie, nu putem nici să le confirmăm, dar nici să le neglijăm. Şi anume, există riscul că Kievul ar putea face nişte concesii Rusiei în problema transnistreană, pentru a câştiga anumite favoruri în alte probleme de importanţă pentru Kiev, cum ar fi cooperarea economică sau cooperarea energetică. Aceste cedări ar putea însemna, de exemplu, preluarea terminologiei Federaţiei Ruse sau mai bine zis a diplomaţiei ruse în problema transnistreană, precum de exemplu dorinţa sau mai bine zis insistenţa Federaţiei Ruse de a pune pe picior egal Tiraspolul şi Chişinăul. Această insistenţă nu a fost îmăpărtăşită până în prezent de către Kiev. Şi Chişinăul cu siguranţă speră că acest lucru nu se va întâmpla. Dacă se va ajunge la o astfel de evoluţie, aceasta va însemna un semnal nu tocmai bun pentru Chişinău, aceasta va însemna de fapt o cedare făcută de Kiev Moscovei”.
XS
SM
MD
LG