Linkuri accesibilitate

Preotul Pavel Borșevschi: „umilirea şi umilinţa care s-a adus asupra tinerilor noştri este pur şi simplu o nelegiuire”.


Europa Liberă: Cum aţi interpretat acele evenimente din 7 aprilie? Pentru că s-au produs chiar în ajun de sfintele sărbători de Paşti?


Pavel Borşevschi
: „Întotdeauna în aceste mari sărbători se fac nişte schimbări în oameni. Vedeţi, că aceşti tineri, totuşi, mai bine au simţit ca orişicine, că ţara a luat-o în altă parte. Mai bine spus, guvernatorii au început să ducă ţara, absolut excluzând-o din aceeaşi lume din întreaga Europă. Guvernatorii comunişti, punând-o sub stăpânirea unei singure persoane. Uitaţi-vă, cine l-a întâmpinat pe Hristos, când a intrat în Ierusalim? Pruncii, copiii, tinerii. Ei au fost primii, care i-au strigat Osana! Arhiereii, cărturarii aşa numiţii, spuneau opriţi-i! De ce strigă aceştea? S-au repetat, iată, lucrurile acestea. Exact în zilele, când tocmai în biserică se făceau aceleaşi lucrări lui Hristos, care venea să răscumpere neamul omenesc. Aceştea i-au strigat - copiii, tinerii. Şi aceştea cu strigări l-au întâmpinat. Cu strigări Osana, fiul lui David. Iar cărturarii, fariseii strigau: opriţi-i, că ei nu ştiau ce strigă.”

Europa Liberă: De ce s-a aplicat atâta tortură asupra acestor tineri, care au venit cu intenţie bună?

Pavel Borşevschi: „Dar de ce apostolii au fugit din preajma lui Hristos? Pentru că se temeau. Frica. Eu cred, că aici încă odată ca să înţelegem, câtă răutate era la baza acelei guvernări comuniste, câtă răutate. Uitaţi-vă, numai la fizionomiile, celor, care astăzi, cu părere de rău, se plimbă până la procuratură şi înapoi. Eu cred că ei trebuie să stea cu o carte acolo, să însuşească istoria omenirii, mai la răcoare, de-acuma, pentru că e timpul. Ei trebuie să gândească la ce au făcut. Numaidecât astă faptă trebuie, eu nu zic pedepsită, trebuie să tragem o lecţie. Dar pentru asta, clar că, până la urmă, fiecare din ei ceea ce face trebuie să răspundă. Dumnezeu să te ierte, dar păcatul să ţi-l tragi, spuneau bătrânii.”

Europa Liberă: Am înţeles, că unele tinere au fost la Dumneavoastră. Pentru că, totuşi, după ce au trecut prin acele coridoare ale morţii, psihic au cedat.

Pavel Borşevschi: „Unii m-au acuzat, că eu am divulgat taina spovedaniei. Dar un preot, atunci când se vede o primejdie în ţară, nu are voie să tacă. Altceva e că au dreptul canonic de a spune despre primejdia care este şi despre nelegiurile, nespunând numele şi nedând vădit pe faţă cine şi ce a făcut şi cine şi ce a vorbit.”

Europa Liberă: Dar ce au făcut?

Pavel Borşevschi
: „Au trăit momente extraordinar de grele şi mari. De exemplu, viuoluri, fetele. Am spus - două persoane. Apoi au mai fost după asta, încă, la spovedanie, tinerii, care au fost maltrataţi, bătuţi, schingiuţi. Au fost, sărmanii, ţinuţi şi umiliţi, mi-i şi ruşine să vă spun ce au făcut cu ei. Ţinându-i în celule mai mult de 14 persoane şi nedându-le nimic nici să bea, nici să mănânce, decât spunea beţi udul vostru şi bătându-i. Asupra unui tânăr, am spus, sărmanul, l-au bătut asupra organelor genitale să nu aibă parte de neamul lui, să-i sece neamul de român, de nu ştiu ce acolo. Fiecare are voie să mărturisească, ce doreşte în ţara asta. Deci, vreau să zic umilirea şi umilinţa care s-a adus asupra tinerilor noştri este nu pur şi simplu o nelegiuire. O ură, într-adevăr. Sau probabil că bătrânii aceştea au vrut să se menţină cu orişice preţ la conducere, nebăgând în seamă că din urmă vine o generaţie tânără.”

Europa Liberă: Poliţiştii s-au gândit la Dumnezeu, la păcatul, pe care-l fac în faţa Celui de Sus?


Pavel Borşevschi: „Ştiţi, când vorbim de întregi poliţiştii, eu, totuşi, vreau să fac o diferenţă. Pentru că am avut şi din poliţişti care şi atunci au venit şi au spus: părinte nu ştiam ce să facem. Care parte s-o luăm. De atâta eu îl înţeleg foarte bine pe domnul general Catană, care acum, într-o măsură oarecare, îi vede ca buni specialişti pe unii din ei. Într-adevăr, ei sunt buni specialişti şi îi lasă în slujba ţării. Pentru că să-i dai pe toţi într-o parte nu este corect.

Dar, în special, eu vreau să vă zic, că de mortea lui Hristos se face vinovat un singur om. Aşa cum şi atunci, aici a fost un singur om. Clar, că aista era numaidecât preşedintele ţării. Care trebuia să asigure, el trebuia să ştie ce face. Alături, numaidecât îi văd şi pe ceilalţi. Parlamentul, ministrul de Interne, ministrul SIS-ului. Aiştea trebuie să răspunde astăzi. Dar nu ştiu de ce se trag anume cei care parcă... ei până la urmă au îndeplinit ordine. Asta au fost ordine, să ştiţi! Dar cine putea da ordin atunci? Toată lumea ştie, aveau un singur împărat. Se numea Voronin atunci. Şi apoi, e clar, că aveau şi ceilalţi, care cu mare plăcere îndeplineau ordinele. Cum era acelaş domnul general Papuc. Eu mă mir de oamenii aceştea, ce au gândit ei şi ce mai gândesc până acum.”

Europa Liberă: Dumnezeu le iartă păcatele?

Pavel Borşevschi: „Dumnezeu le iartă la toţi păcatele. Altceva, că în biserică este numită epitemie. Aşa numita pedeapsă, dar nu este pedeapsă. Este un tratament. Iată tratamentul din punct de vedere al procuraturii, în cazul dat, este acel care este faţă de stat. Aceşti oameni trebuie să răspundă. Numaidecât atunci de ce au făcut. De ce să răspundă? Ca ceilalţi să vadă, cel puţin, că nu poate să mai facă nimeni aşa ca ei.”

Europa Liberă: De fapt, ce a fost atunci? O revoltă? O revoluţie? Un conflict între generaţii? Un protest?

Pavel Borşevschi: „Mai mult nu se mai putea de trăit aşa. Adică, sub cizma comunistă. Şi e clar, că acei tineri, care au mai fost prin Europa, au mai văzut ţări şi oameni, n-au mai fost de acord să trăiască aşa. Aşa că să ştiţi, că ceea ce au făcut este şi un martir. Nu sunt absolut de acord cu acei, care s-au implantat în rândurile lor. Provocatorii. Noi ştim o sută de procente că au fost. Şi numai aiştea au devastat clădire Parlamentului.

Eu, totuşi, sunt pentru acei tineri, care în ajun au ieşit cu lumânări, cu rugăciune şi au făcut frumos. Au făcut aşa, cum trebuiau să facă. Şi dacă şi a doua zi era tot aşa... Şi vreau să le spun la acei tineri, care, repet, n-au devastat, n-au ruinat, n-au stricat nimic, că sunt bravo. Şi sunt martiri. Totuşi acei tineri au reuşit ceea ce au reuşit. Acum, astăzi noi avem datoria, numai trăgând lecţia cuvenită, să nu ne mai întoarcem la ceea ce a fost niciodată. Istoria să ne arată, cum nu trebuie de făcut la ceea, ce au ajuns acei, care au procedat incorect cu ţara şi cu oamenii.”
XS
SM
MD
LG