Linkuri accesibilitate

Alegerile locale din Transnistria: repetiția generală înaintea scrutinului din decembrie pentru Sovietul suprem

DIALOGURI 29 martie 2010

Radu Benea: Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă.

Pe 28 marite în regiunea transnistreană au avut loc alegeri locale – un scrutin nerecunoscut de Chişinău şi comunitatea internaţională. Tensiunile în campanie însă au fost fără precedent, dat fiind că aceste alegeri, potrivit experţilor, sunt o repetiţie a celor în Sovietul suprem din luna decembrie.

Începem însă, ca de obicei, cu un buletin de ştiri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute, prezentate de colega mea, Diana Răileanu.

Tiraspolul ar dori ca mai multe proiecte internaţionale în domeniul sănătăţii şi protecţiei sociale din Moldova să fie extinse şi pe malul stâng al Nistrului. Declaraţia aparţie ministrului adjunct al sănătăţii din Transnistria, Svetlana Fedotova, transmite Novyi Region. La ultima şedinţă a grupului de lucru pe probleme sociale, care a avut loc la Chişinău, Tiraspolul a cerut implicarea sa în proiecte de combatere a migraţiei, de asigurare a protecţiei sociale, de repatriere a copiilor rămaşi în străinătate fără supravegherea părinţilor, ş.a. Viceministrul protecţiei sociale al Republicii Moldova, Sergiu Sainciuc, a declarat că se va face o inventariere a proiectelor sociale susţinute de donatorii externi şi că împreună cu reprezentanţii Tiraspolului s-a ajuns la înţelegerea includerii lor în procesul de elaborare a viitoarelor proiecte. În cadrul întâlnirii din 23 martie, Chişinăul a transmis delegaţiei transnistrene proiectul acordului cu Federaţia Rusă pentru repatrierea migranţilor ajunşi în dificultate. Următoarea şedinţă a grupului pentru măsurile de încredere dintre Chişinău şi Tiraspol în domeniul social va avea loc în luna mai.

La Bruxelles au avut loc negocieri între Uniunea Europeana si Republica Moldova privind acordul de asociere. Miercuri, la o conferinta organizata de Comisia Europeana si Banca Mondiala la Bruxelles, in prezenta premierului Vlad Filat, donatorii internationali au promis Republicii Moldova asistenta financiara de 2,6 miliarde de dolari pâna in anul 2013. Jumatate din suma sunt credite nerambursabile. Intre 2011 si 2013, sprijinul financiar al Uniunii Europene va creste cu 75 la suta, in acest moment este de 360 de milioane de dolari. Dupa teritoriile palestiniene, relateaza corespondentul Europei Libere la Bruxelles, Republica Moldova primeste cele mai multe ajutoare pe cap de locuitor. Dupa conferinta de miercuri, inalti oficiali ai Uniunii europene au declarat ca Moldova se afla printre cele mai avansate tari din Parteneriatul Estic, in eforturile de integrare - un elogiu remarcabil dat fiind ca Moldova este mereu comparată cu Ucraina si Georgia.

Săptămâna trecută la Chişinău şi Tiraspol au avut loc Zilele Francofoniei. În stânga Nistrului, evenimentul a ajuns la a treia ediţie. În cadrul acestuia, la cinematograful din Tiraspol s-a desfăşurat un festival al filmului francez. În deschidere, au luat cuvântul reprezentanţi ai Alianţei Franceze din Chişinău şi ambasadei Franţei, care au menţionat, între altele, că vor continua să acorde sprijin Universităţii din Tiraspol, unde activează de câţiva ani un centru de cultură franceză. Zilele Francofoniei au loc în mod tradiţional în toată lumea la sfârşitul lunii martie.

Pe data de 25 martie, în Zona de securitate de la Nistru au avut loc aplicaţii militare ordinare ale celor trei contingente de menţinere a păcii în regiune – rus, moldovean şi transnistrean. Conform legendei aplicaţiilor, au fost imitate un atac asupra posturilor de la podul din localitatea Gura Bâcului şi câteva tentaive de introducere în zona de securitate a armelor şi drogurilor. Potrivit comandamentului militar unit, pacificatorii au reuşit să-şi îndeplinească misiunea cu succes. Nivelul de organizare a aplicaţiilor şi al interacţiunii celor trei detaşamente ale Rusiei, Moldovei şi regiunii transnistrene a fost înalt apreciat de observatorii OSCE.

Preşedinţii american şi rus Barack Obama şi Dmitri Medvedev au căzut de acord în timpul unei convorbiri telefonice asupra noului tratat de reducere a arsenalelor nucleare, pe care îl vor semna la Praga pe 8 aprilie. Preşedintele Obama a făcut anunţul la Casa Albă. El a spus că, în urma unui an de negocieri intense, Statele Unite şi Rusia au ajuns la cea mai cuprinzătoare înţelegere privind controlul armelor din ultimele aproape două decenii.

Noul tratat START care îl va înlocui pe cel expirat în decembrie trecut este menit să micşoreze cu 30 la sută, sau până la 1500 numărul de focoase desfăşurate de cele două ţări.
Şi Alianţa Nord-Atlantică nu şi-a schimbat decizia de a primi în rândurile ei Georgia şi Ucraina, dacă acestea vor să adere şi îndeplinesc condiţiile necesare.
Afirmaţia a fost făcută joi la Bruxelles de secretarul-general NATO Anders Fogh Rasmussen, care l-a primit în vizită la sediul alianţei pe preşedintele Georgiei Mihail Saakaşvili. La rândul său, preşedintele georgian a spus că în NATO se află ţări care au fost în trecut divizate şi că Georgia îşi va reîntregi teritoriul „mai curînd decât ne-am putea aştepta”.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Radu Benea: Mulţumesc, Diana. Mai multe ştiri, analize şi comentarii găsiţi pe pagina noastră de Internet.

Aşadar, discutăm astăzi despre cum au fost organizate alegerile locale din 28 martie din regiunea transnistreană. Invitatul nostru este analistul politic Grigori Volovoi din oraşul Bender, preşedintele Fundaţiei pentru Drepturile Omului în Transnistria. Dle Volovoi, se ştie că nu numai ziua alegerilor, dar mai ales campania electorală poate să spună multe despre corectitudinea unor alegeri, chiar dacă ele, de jure, nu sunt recunoscute de comunitatea internaţională. Din perspectiva unui militant pentru drepturile omului, cum aţi caracteriza campania electorală pentru acest scrutin?

Grigorii Volovoi
Grigori Volovoi: „Campania electorală pentru alegerile în sovietele locale de deputaţi ai poporului din Transnistria a decurs într-o atmosferă tensionată. În primul rând, a fost un număr foarte mare de candidaţi. Spre exemplu, în Bender – una din localităţile principale ale regiunii transnistrene, unde sovietul local este în opoziţie faţă de administraţie – lupta pentru mandate a fost foarte tensionată şi numărul grupărilor sau al partidelor politice care au încercat să obţină majoritatea în sovietul orăşenesc a fost incomparabil mai mare decât acum 5 ani. Printre acestea, aş remarca principala forţă de opoziţie - partidul Obnovlenie, care a înaintat din câte ştiu 24 de candidaţi la aproape 30 de circumscripţii, propunându-şi să obţină majoritatea în sovietul orăşenesc şi funcţia de preşedinte al acestuia. Date fiind resursele financiare enorme investite în campanie, maşinăria propagandistică a avut turaţii maxime şi evident au existat numeroase petiţii în instanţă din candidaţilor”.

Radu Benea: cu doar câteva zile înainte de alegeri nu era cunoscut numărul exact al candidaţilor, din cauza numeroaselor procese judiciare la care v-aţi referit. Ce alte titpuri de încălcări au fost sesizate în campanie?

Grigori Volovoi: „În opinia mea, cea mai răspândită încălcare a fost desfăşurarea agitaţiei cu încălcarea codului electoral. Să luăm spre exemplu cunoscutul - pe vremuri – ziar „Izvestia” al Comitetului muncitoresc. Publicaţia nici măcar nu este înregistrată, nu are tiraj, însă a reapărut în preajma alegerilor, cu îndemnuri la vot pentru un candidat sau altul. Dar cea mai brutală încălcare, un precedent struigător la cer în opinia mea, este reţinerea şi apoi arestarea candidatului în sovietul din Bender Pavel Zuicov, căruia i s-a incriminat apartenenţa la un grup despre care s-a spus mai întâi că-s huligani, apoi le-au zis că-s terorişti, un grup de tineri care a desenat pereţi şi garduri din Bender şi Tiraspol cu inscripţii indecente la adresa firmei Sherif şi a partidului Obnovlenie. Candidatului i-au fost încălcate mai multe drepturi şi în semn de protest el a intrat în greva foamei, din care, la acest moment, încă nu ieşise”.

Radu Benea: Dle Volovoi, ţin minte cum ne spuneaţi la începutul campaniei electorale că doritorii de a deveni aleşi locali aveau reţineri în a-şi afişa public apartenenţa la o forţă politică sau alta. Care este, în opinia dumneavoastră, miza politică a acestor alegeri? Unii experţi spun că scrutinul local din luna martie a fost un fel de repetiţie pentru alegerile parlamentare din luna decembrie. Dvs ce părere aveţi?

Tiraspol, Sovietul suprem
Grigori Volovoi: „Este nu numai o repetiţie, dar şi prima treaptă de acces în Sovietul suprem. Cine va obţine acum mai multe mandate de deputat în sovietele săteşti, orăşeneşti şi raionale, acela mâine va putea să fie mult mai eficient în alegerile pentru Sovietul suprem. Acest organ este destul de important în Transnistria şi vă amintesc că majoritatea actuală din Sovietul suprem a fost într-o oarecare măsură în opoziţie faţă de puterea executivă din Transnistria şi faţă de Igor Smirnov în persoană. Deci, este vorba despre dorinţa de a obţine realmente puterea, pentru ca ulterior această putere să fie consolidată. Nu întâmplător vorbeam despre începutul anemic al campaniei, pentru că şi astăzi de multe ori numai experţii îşi pot da seama cine dintre candidaţi reprezintă o forţă politică sau alta. Spre exemplu, în Bender e o anumită situaţie. Aici prezenţa partidului republican, pro-Smirnov, a fost foarte slabă. Nici alte partide nu s-au observat. Cei mai activi au fost în special Obnovlenie, diferite grupuri de businessmani şi anumiţi candidaţi, să zic aşa, relativ independenţi. În Tiraspol, Obnovlenie este la fel de activ, dar acolo este activ şi partidul republican şi cel al comuniştilor. Prin urmare, situaţia e diferită de la un loc la altul şi este prematur să tragem o concluzie”.

Radu Benea: Dle Volovoi, dar în general, cât de libere şi corecte credeţi că au fost alegerile locale din 28 martie în regiunea transnistreană?

Grigori Volovoi: „Resurse administrative au fost utilizate, asta se poate vedea şi pe exemplul candidatului Zuicov, care a declarat greva foamei, dar în comparaţie cu alegerile precedente, se pare totuşi că s-a recurs la mai puţine presiuni şi acesta este un lucru pozitiv. Deci, în general cred că aceste alegeri au fost ceva mai corecte, decât precedentele. Dar, mai există probleme legale de legislaţie, baza electorală, actualizarea listelor electorale. Aici eu am mari suspiciuni, pentru că, spre exemplu, foarte multă lume este plecată din Transnistria. O altă problemă este cum vor fi numărate voturile. În opinia mea, cu cât mai mulţi candidaţi vor fi din partea a cât mai multe şi diferite partide, cu atât mai mulţi observatori vor exista şi cu atât mai greu îi va fi comisiei electorale să falsifice rezultatele alegerilor”.

Radu Benea: opinia analistului politic Grigori Volovoi, preşedintele Fundaţiei pentru Drepturile Omului în Transnistria, oaspetele ediţiei noastre de astăzi.

În ajunul scrutinului am fost curioşi să aflăm ce aşteptări au locuitorii regiunii transnistrene de la viitorii aleşi locali şi, dacă vor merge la alegeri.

Sigur că vom merge la alegeri. Deputaţii sunt persoane importante pentru noi, căci ei sunt cei cărora ne putem adresa în mod direct. Singurul lucru ce ni-l dorim, desigur, este ca problemele noastre să fie rezolvate şi îndeosebi cele curente, aparent neînsemnate. Spre exemplu, m-am adresat deputatului nostru cu 4 ani în urmă, dar n-a făcut nimic pentru reparaţia scării de la bloc. Noroc de vecini c-au pus mână de la mână şi au făcut reparaţia. În curtea blocului, la fel... Deci, ne-am dori mai multă concreteţe în activitatea deputaţilor”.


„Vom participa la vot. Ce aşteptăm? Să facă ordine în oraş, să fie frumos nu numai pe strada centrală, dar şi în toate cartierele, să se bucure toată lumea”.

„De unde să-i cunosc pe aceşti candidaţi? Dar aş dori să-i întreb de ce le-au micşorat studenţilor bursa şi dacă asta va continua sau nu?”

„Sperăm la mai bine. Sperăm să fie majorate pensiile. Noi sperăm, dar nu ştiu dacă va fi mai bine”.

„Nu voi merge. Totul e decis deja în locul nostru”.

„Voi merge să votez. Sperăm să fie mai bine, dar pentru asta candidaţii trebuie să vină şi să discute cu lumea, iar oamenii să le spună păsul său. Dar aşa, se adună vreo câţiva, stau un pic şi se împrăştie. Aşa lucrurile nu se vor mişca”.


Radu Benea: opinii, culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------
În ciuda faptului că timp de 18 ani conflictul transinstrean rămâne a fi unul îngheţat, contactele economice şi mai ales cele interumane între două maluri ale Nistrului nu au contenit practic niciodată, chiar şi în perioadele cele mai dificile, când tensiunile politice complicau din nou viaţa locuitorilor simpli de-o parte sau de alta. Cum stau lucrurile în acest sens în Georgia, care are nu una, ci două regiuni secesioniste – Abhazia şi Osetia de Sud, l-am întrebat pe redactorul programului EkhoKavkaza al Europei Libere, dedicat special celor două regiuni, Demis Polandov.


Demis Polandov: „Situaţia din Abhazia este diferită de cea din Osetia de Sud. Abhazia s-a aflat vreme îndelungată în izolare. După război, la iniţiativa Georgiei, ea a fost blocată economic de ţările CSI. De aceea, nici un fel de contacte economice cu Georgia practic nu au existat. Ele nu există nici acum. Despre contactele interumane, la fel, se poate spune că sunt ele minime. În societatea georgiană se vorbeşte despre nevoia restabilirii contactelor dintre abhazi şi georgieni, dar aceste discuţii sunt periferice. Dar asemenea întâlniri sunt foarte rare şi, de regulă, pe un teritoriu neutru. În realitate, râul Inguri - hotarul de facto dintre Abhazia de Georgia – îl traversează numai migrelii, care sunt etnici georgieni din raionul abhaz Gali. Restul populaţiei însă - care nu sunt numai abhazi, dar şi armeni, ruşi, greci – de regulă nu au contacte cu Georgia. Situaţia din Osetia de Sud e puţin alta. Ea este aproape de cea din Abhazia, dar asta e o consecinţă, în primul rând, a războiului din 2008, iar în al doilea rând, a măsurilor întreprinse de noul guvern al lui Saakashvili. Locuitorii Osetiei de Sud erau mult mai conectaţi la viaţa economică a Georgiei. Trebuie să înţelegem că Osetia de Sud este un defileu de munte, mult mai mic decât arată pe hartă, şi principalele ei comunicaţii sunt cu Georgia. A existat o piaţă, care era un fel de interfaţă a comerţului dintre osetini şi georgieni. Dar Mihail Saakashvili a închis această piaţă. Aşa că, astăzi, Osetia se închide faţă de Georgia, urmând modelul abhaz, rupând toate legăturile cu Georgia şi trecând pe relaţia cu Rusia. Cât priveşte contectele interumane, ele desigur există. Spre deosebire de abhazi, care în Georgia sunt foarte puţini, nu mai mult de 3 mii de persoane, osetini sunt mulţi – 30 şi 40 de mii, există diferite cifre. Dar locuitorii Osetiei de Sud s-au pomenit astăzi izolaţi de restul Georgiei şi trecerea frontierei devine tot mai dificilă. Şi este mai dificilă nu numai pentru că asta doresc autorităţile sud-osetine, dar şi pentru că la asta contriuie autorităţile Gergiei”.

Radu Benea: a fost Demmis Polandov, redactor al programului Ekho Kavkaza, din cadrul serviciului georgian al postului nostru de radio.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG