28 martie 2000
Actualitatea în Republica Moldova.
Briefing al ministrului de externe despre negocierile de la București.
Dan Ionescu: Înainte de a trece la temele anunţate, să notăm că astăzi Biroul permanent al Parlamentului a decis ca Legislativul să dezbată, la sfârşitul săptămânii curente, proiectul legii bugetului pe anul 2000, în cea de a treia şi ultimă lectură. Adoptarea bugetului anului în curs este una din principalele condiţii, puse de organizaţiile financiare mondiale pentru reluarea creditării Republicii Moldova. Potrivit preşedintelui Parlamentului, Dumitru Diacov, termenul de îndeplinire a acestor condiţii, fixat de comun acord cu Fondul Monetar Internaţional pentru data de 31 martie, ar putea fi prelungit până la 12 aprilie, dată fiind întârzierea în adoptarea unor decizii de maximă urgenţă, din punctul de vedere al organismelor financiare.
Şi acum să trecem la cel dintâi dintre subiectele zilei. Marţi dimineaţă, ministrul de externe, Nicolae Tăbăcaru a plecat la Bruxelles, spre a participa la Conferinţa finanţatorilor Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Republica Moldova va prezenta, în cadrul Conferinţei, un număr de nouă proiecte, plus o serie de proiecte comune, care urmează a fi realizate împreună cu România. Ministrul de externe moldovean va reitera la Bruxelles dorinţa Republicii Moldova de a deveni membru cu drepturi depline al Pactului. Înainte de a părăsi Chişinăul, domnul Tăbăcaru a furnizat reprezentanţilor presei amănunte despre rezultatele recentei sale vizite oficiale la Bucureşti. Relatează corespondentul nostru la Chişinău, Radu Benea.
Înainte de a pleca la Bruxelles, la Conferinţa fondatorilor Pactului de stabilitate în Europa de Sud-Est, ministrul Afacerilor Externe, Nicolae Tăbăcaru, a ţinut o scurtă conferinţă de presă pe marginea vizitei sale de săptămâna trecută la Bucureşti. El a apreciat această vizită ca pe una necesară, iar rezultatele ei drept foarte bune. În cadrul întrevederilor, pe care le-a avut la Parlament, cu ministrul român de externe, Petre Roman, şi cu preşedintele României, Emil Constantinescu, a fost reiterat faptul, că atât pentru Republica Moldova, cât şi pentru România, relaţiile dintre cele două ţări au un caracter special şi privilegiat.
În opinia lui Nicolae Tăbăcaru, relaţiile moldo-române se dezvoltă ascendent şi fructuos, chiar dacă există o diminuare a schimburilor comerciale în ultimii trei ani. Această situaţie, consideră ministrul, ar putea fi remediată, dacă ar fi eliminate unele bariere frontaliere. Se are în vedere anularea unor taxe, aşa cum, spre exemplu, Chişinăul a scutit recent proprietarii autoturismelor româneşti de taxa de drum de cinci dolari la intrarea în Republica Moldova.
În acest context, ministrul şi-a exprimat regretul faţă de apariţia în presă a unor materiale, prin care, spune el, s-ar încerca să se discrediteze ideea unor relaţii normale dintre cele două state. Printre chestiunile delicate, abordate în ultimul timp de presa de la Chişinău şi de la Bucureşti, s-a aflat şi cea a deţinerii, de un număr mare al locuitorilor Republicii Moldova, a cetăţeniei române.
Problema semnării unui acord privind dubla cetăţenie cu România a constituit un subiect separat la discuţiile, purtate de Nicolae Tăbăcarul cu omologul său român, Petre Roman. Legat de acesta, ministrul moldovean a declarat, că chestiunea cetăţeniei duble este una strict de ordin juridic, însă are, ceea ce el a numit „conotaţii politice evidente pentru Republica Moldova”. Tăbăcarul a relevat că la Bucureşti s-a convenit asupra semnării unui asemenea acord, urmând ca în viitorul apropiat experţii să clarifice statutul persoanei ce deţine dubla cetăţenie. Nicolae Tăbăcaru a mai declarat, că ambele părţi s-au arătat dispuse să facă schimb de informaţii privind persoanele ce deţin şi cetăţenie moldoveană şi pe cea română. Ministrul a dat asigurări, că aceasta nu va fi folosită împotriva cuiva.
Nicoale Tăbăcaru: „România şi Republica Moldova, suntem membri ai mai multor organisme internaţionale, care apără drepturile omului. De aceea, informaţia de care noi vom dispune, nu va fi folosită împotriva nimănui. Este vorba de relaţiile dintre două ţări, care trebuie să fie nişte relaţii transparente. Noi nu putem ca procesul, cum am mai spus, să fie unul lăsat în voia soartei şi nu putem să nu cunoaştem cetăţenii ambelor ţări ce cetăţenii mai au. Deci, Republica Moldova este gata să pună la dispoziţia României aşa informaţie, şi România este gata, conform înţelegerilor noastre, să pună această informaţie la dispoziţia autorităţilor Republicii Moldova.”
Cât priveşte securizarea frontierei comune, conform cerinţelor de aderare a României la Uniunea Europeană, Nicolae Tăbăcaru a declarat că aceasta este în interesul ambelor state, dar că Chişinăul nu este de acord cu introducerea regimului de paşapoarte la trecerea hotarului.
Nicolae Tăbăcaru: „Noi nu putem să ne permitem introducerea paşapoartelor, ţinând cont de faptul că o parte bună din cetăţenii Republicii Moldova dispun numai de buletine de identitate. Momentul financiar el este prezent, cât costă paşaportul noi cunoaştem. Şi o parte din cetăţenii României, la fel, dispun numai de buletine de identitate. Noi considerăm, că introducerea paşapoartelor nu înseamnă unica modalitate de securizare a frontierei, în momentul în care buletinele de identitate ale Republicii Moldova au acelaşi grad de protejare. Dar lucrul acesta se va face treptat şi atunci, când noi ambii vom fi gata să introducem acest regim de paşapoarte, el va fi introdus.”
Referindu-se la tratatul politic de bază dintre cele două ţări, Nicolae Tăbăcaru a declarat că documentul este practic definitivat şi ar putea fi semnat în acest an, chiar dacă este un an electoral: „Din punctul nostru de vedere, diplomatic şi juridic, documentul este finalizat. Ceea ce priveşte componenta electorală, deci, sunt nişte lucruri, care nu depind de Ministerul de Externe. Dar Republica Moldova, în pofida faptului că este an electoral, noi suntem gata să semnăm acest document. Noi am schimbat puţin optica perceperii acestui tratat. Am căzut de acord, că pornind de la intenţia noastră de a ne integra în Europa, tratatul politic de bază între noi semnat va fi de natură să accelereze acest proces de integrare europeană al ambelor ţări.”
Din Chişinău, Radu Benea, Radio Europa Liberă.
