Linkuri accesibilitate

Se are în vedere reducerea numărului de teme nu și micșorarea numărului de discipline obligatorii

Ministerul Educaţiei a finalizat un proiect de simplificare a curriculei scolare pe care are de gand sa-l puna in aplicare incepind cu noul an de invatamant. Un proiect ce nu prea a cazut pe placul managerilor scolari si profesorilor, care cred ca programa scoalara trebuie simplificată, însă altfel decît vrea autoritatea din învăţămînt. Cum va arata din 1 septembrie programa scolara?

Ministerul Educaţiei propune simplificarea continuturilor şcolare, adică reducerea numărului de teme, şi nu are de gînd deocamdată să reducă din numărul de ore sau de discipline şcolare obligatorii. Valentin Crudu, şeful direcţiei învăţământ preşcolar, primar şi secundar general din cadrul ME a explicat Europei Libere raţiunile din care ministerul a ales această cale de intervenţie în programa şcolară.

Valentin Crudu: „Copii nu reuşesc să asimileze volumul mare de informaţie care se conţine în programe. Curricula are un caracater mai mult academic, de aceea vrem că ea să fie centrată mai mult pe copil.”

Mulţi dintre directorii de şcoli şi profesori sunt însă de părerea că mai bine ar fi dacă autorităţile s-ar uita peste numărul mare de materii obligatorii şi le-ar transforma pe unele în opţionale, în funcţie de profilul ales de elev şi părinte. Este şi punctul de vedere al directorului liceului academic român-francez „Mircea Eliade” din capitală, Elvira Grîu, care spune că un elev care s-a decis să urmeze o facultate de arte n-are de ce învăţa atâta chimie şi fizică cât altul care vrea să meargă la inginerie.

Iată replica responsabilului ministerial, Valentin Crudu: „Este o idee bună, dar aceasta va urma după ce simplificăm conţinuturile. Ş-apoi sperăm ca noul cod al educaţiei care se elaborează în prezent să pună punct în această problemă.”

Anatol Gremalschi
Expertul în probleme de educaţie, Anatol Gremalschi, în trecut ministru al educaţiei, spune însă că, deocamdată, calea aleasă de minister este cea mai bună şi iată de ce: „Noi am trecut prin experienţa aceasta când am avut profiluri la liceu şi pe urmă s-au început marile conflicte. Părinţii se plângeau că, uitaţi-vă, copilul meu vrea să devină economist dar nu i se permite pentru că este la profilul umanist. Ar fi cea mai bună soluţie să se meargă pe ideea cât mai multe discipline opţionale. Dar suntem departe de asta pentru că există o rezistenţă din partea cadrelor didactice şi catedrelor care pregătesc dascăli. Noi am efectuat recent un studiu care a arătat că în 2001, când au venit comuniştii la putere, erau 15 la sută din ore opţionale, acum sunt 3-4. În alte ţări, această cota este de 60-70 la sută.”

Rezultatele ultimelor două sesiuni de bacalaureat au arătat o uşoară creştere a reuşitei şcolare, ceea ce demonstrează, crede Gremalschi, că programele nu sunt chiar atât de supraîncărcate cum se crede. Percepţia părinţilor este însă alta. Mulţi spun că temele pentru acasă le ocupă tot timpul liber al copiilor, şi ar mai fi cum ar fi, dacă suprasolicitarea la şcoală s-ar solda ulterior şi cu o reuşită socială şi economică.

Am întrebat şi cîţiva elevi de la liceele „Mihai Coţiubinskii” şi „Gheorghe Asachi” din Chişinău cît de grele li se par temele pe care le învaţă la şcoală.

„Învăţătura e complicată. Ne dau multe teme pe acasă. Cîteodată mulţi dintre colegii mei nu fac tema pentru că nu înţeleg. Pentru mine cele mai dificile sunt geografia şi istorie, pentru că ne dau referate, e complicat foarte.”

„Mi-i greu la matematică şi franceză. La matematică ne dau probleme grele pe care doar copiii deştepţi din clasa mea pot să le facă. O sun pe naşa mea şi mă ajută.”

„E greu la matematică. Ne dau câte şase probleme, plus exerciţii. E greu.”

Un grup de experţi de la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei vor analiza săptămâna viitoare obiecţiile la noua curriculă, dar e puţin probabil, spun experţii, că aceasta va suferi mari modificări.
XS
SM
MD
LG