Linkuri accesibilitate

In cursul acestui an, trebuie să reuşim să facem ceea ce nu s-a făcut de 4 ani sau nu s-a făcut în ultimii 4 ani: să începem discuţiile de substanţă pentru reglementarea politică.


La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Iată temele principale:

Criza economică, dar mai ales presiunile fiscale i-a determinat pe mai mult de un sfert din micii întreprinzători din Transnistria să cauze refugiu în economia subterană, susţin lideri ai organizaţiilor de mici antreprenori.

Sistemul organelor de drept din Rusia va fi adus în corespundere cu Constituţia sau va fi distrus de nemulţumirea maselor, consideră fostul om de afaceri rus Mihail Hodorkovsky.

Primele discuţii din acest an în problema transnistreană în formatul 5+2 dau speranţa reluării dialogului politic şi realizării unor paşi concreţi de sporire a încrederii.

Începem ca de obicei cu un buletin de ştiri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute, prezentate de colega mea, Diana Răileanu.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

La Viena s-a încheiat o nouă rundă de discuţii privind Transnistria, în formatul 5 plus 2. Vicepremierul Victor Osipov a declarat Europei Libere că rezultatul concret al discuţiilor a fost „trasarea unui plan de acţiuni pe tot anul”. Toate părţile, a spus Osipov, au căzut de acord că anul acesta ar trebui reluate negocierile oficiale, suspendate din 2006, privind reglementarea politică a conflictului transnistrean.

Pe 2 martie s-au împlinit 18 ani de la declanşarea conflictului militar din regiunea transnistreana. Potrivit datelor oficiale, 800 de oameni au murit, 3500 au fost ranite sau mutilate şi 40 de oameni au fost dati disparuti în cursul conflictului. Pe ambele maluri ale Nistrului au avut loc ceremonii de comemorare a victimelor conflictului armat de pe Nistru.

Guvernul Republicii Moldova a anunţat că va începe la 15 iunie negocierea abolirii vizelor europene pentru cetăţenii moldoveni. Premierul Vlad Filat a declarat că liberalizarea regimului de vize va contribui şi la soluţionarea problemei transnistrene, făcând Chişinăul mai atractiv pentru malul stâng al Nistrului.

Istoricii de la Chişinău au anunţat că în perioada cât Moldova a fost parte din Uniunea Sovietică, peste 300 de mii de locuitori au fost ucişi prin înfometare sau mobilizare şi deportaţi. Potrivit istoricului Veaceslav Stavilă, membru în Comisia pentru studierea şi aprecierea trecutului comunist, cele mai multe persoane, anume peste 172.000 au murit în timpul foametei din 1946-1947, despre care istoricul a spus că ar fi fost „organizată”.
Comisia condusă de istoricul Gheorghe Cojocaru a fost înfiinţată la iniţiativa preşedintelui interimar Mihai Ghimpu şi ar urma să-şi prezinte raportul la vară.

Parlamentul Ucrainei a demis guvernul Yuliei Tymoshenko. 243 de deputaţi au votat pentru o moţiune de cenzură împotriva guvernului Tymoshenko, la iniţiativa Partidului Regiunilor, dominat de noul preşedinte Viktor Yanukovich. Partidul Regiunilor are acum un termen de 30 de zile pentru formarea noului guvern de coaliţie. În caz de eşec, Yanukovich poate dizolva parlamentul şi organiza alegeri anticipate. Agenţiile ucrainiene au scris că Yulia Tymoshenko a anunţat după votul din parlament că pleacă în concediu şi predă şefia interimară a guvernului prim-vicepremierului Oleksandr Turchynov.

Uniunea Europeana a anunţat că ar putea susţine proiectul energetic rusesc South Stream, ca şi pe cel concurent, Nabucco, datorita cererii mari de energie. Comisarul Uniunii pentru energie, Gunther Oettinger a declarat că proiectul South Stream ar putea să fie susţinut de Uniunea Europeana daca va întruni conditiile tehnice de securitate. Declaratia a fost facuta in Bulgaria, la un forum internaţional pe probleme energetice.

Primul preşedinte al regiunii separatiste georgiene Abhazia, Vladislav Ardzynba, a decedat, joi, la Moscova, după o boală îndelungată, în vârstă de 64 de ani. Vladislav Ardzynba a locuit aproape 20 de ani la Moscova, înainte ca să revină în 1987 la Suhumi. De formaţie filolog şi istoric, în 1990 a fost ales în fruntea Sovietului suprem al Abhaziei, iar în 1994 - în calitate de preşedinte al autoproclamatei republici. A fost reales ca preşedinte al Abhaziei în 1999, dar un an mai târziu starea sănătăţii lui se înrăztăţeşte subit, iar în 2004 părăseşte definitiv această funcţie.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Dragi prieteni, săptămâna trecută au devenit cunoscute câteva date statistice, pe care le-au făcut publice anumiţi responsabili din administraţia oraşului Tiraspol şi anume că în 2009, din cauza crizei financiare şi economice, numai în oraşul Tiraspol numărul micilor întreprinzători s-a redus cu 20 la sută.

Invitatul nostru de astăzi este preşedintele sindicatului independent al micilor întreprinzători din Transnistria, Anatolie Frunză, pe care l-am rugat mai întâi să comenteze aceste cifre.

Anatolie Frunză
Anatolie Frunză
: „Eu cred că nu s-a redus cu 20 la sută, ci chiar ceva mai mult. Numărul micilor întreprinzători individuali s-a redus în principal din cauza că în anul 2009 a crescut foarte mult plata pentru patenta de întreprinzător. Dacă până în anul 2008, patenta costa aproximativ 20 de dolari americani, atunci din anul următor plata pentru patentă era deja de 53 de unităţi convenţionale. În plus, mai înainte impozitul pe venit era de 20 la sută. Acum impozitul pe venit este de 80 la sută. Din această cauză, mulţi întreprinzători s-au refugiat în economia subterană. Lor le convine mult mai mult să intre în cârdăşie cu reprezentanţi ai organelor de control şi să activeze fără documentele necesare, decât să procure patenta”.

Europa Liberă: Deci, nu s-a redus numărul real al micilor întreprinzători, ci pur şi simplu mulţi dintre aceştia s-au refugiat în economia subterană?

Anatolie Frunză: „Da, aţi înţeles foarte corect”.

Europa Liberă: Dle, Frunză, pe ce sprijin contează micii întreprinzători, deţinătorii de patentă, din partea autorităţilor?


Anatolie Frunză
: „Cea mai mare susţinere ar fi ca statul să nu le încurce să muncească”.

Europa Liberă: Și ce înţelegeţi dumneavoastră prin „să nu le încurce să muncească”?

Anatolie Frunză: „Să nu schimbe din mers şi în permanenţă regulile de joc. Să fie mai puţină birocraţie, mai puţine formulare sau, cel puţin, să nu le schimbe mereu. Să nu crească povara fiscală. Ar fi bine, de asemenea, ca organele competente să introducă un control mai strict asupra organizaţiilor ce dau spaţii în chirie. Pentru că astăzi cea mai mare problemă a micilor întreprinzători, am în vedere persoanele juridice, care închiriază spaţii este plata pentru arendă”.

Europa Liberă: Aveţi în vedere că tarifele pentru arendă sunt exagerat de mari?

Anatolie Frunză: „Da, sunt extrem de mari. Şi ele se răsfrâng până la urmă şi asupra preţurilor la mărfuri”.

Europa Liberă: Ce ar putea stimula micul business să se dezvolte liber?

Anatolie Frunză: „Îmi vine greu să răspund la această întrebare… Pentru ca micul business să poată respira liber, eu cred că ar trebui să se dezvolte nu numai businessul comercial, dar şi cel care produce ceva. Însă, pentru cei care vor şi pot să producă, trebuie create condiţii prielnice, inclusiv o piaţă de desfacere. Dar ca să apară o piaţă de desfacere, trebuie să existe interesul statului. Interesul producătorului poate fi stimulat, de asemenea, dacă vor exista facilităţi fiscale. Cu alte cuvinte, statul trebuie să creeze mai întâi condiţii şi apoi să ceară de la alţii”.

Radu Benea: opinia preşedintelui Sindicatului independent al micilor antreprenori din Transnistria, Anatolie Frunză.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------

La Curtea Europeană pentru drepturile Omului au început joi audierile în procesul intentat guvernului rus de fostul gigant petrolier Yukos. Foştii directori şi acţionari ai Yukos acuză autorităţile de dezmembrarea companiei intrată în faliment cu 4 ani în urmă şi cer despăgubiri record în istoria Curţii - 98 de miliarde de dolari. Fostul proprietar al Yukos, Mihail Hodorkovsky ispăşeşte o pedeapsă de opt ani de detenţie in Rusia la care a fost condamnat pentru fraude financiare. El contestă decizia ca fiind una politică, iar înaintea audierilor de la CEDO a publicat un articol despre justiţia rusă. Un rezumat, de la Vasile Botnaru.

Teza „Dezmăţului în lege”, aşa îşi întitulează Hodorkovsky articolul din Nezavisimaia Gazeta, este că „toate închipuirile despre miliţie, procuratură, judecătorii şi sistemul penitenciar ca despre nişte structuri independente sunt absolut greşite. Până când nu ai nimerit în ghearele sistemului, tu habar nu ai şi nimic nu ştii despre acesta”, scrie Hodorkovsky.

Mihail Hodorkovsky
„Sistemul – continuă el - este, de fapt, o singură întreprindere, care face business cu dezmăţul în lege; este un conveier al unei uzine gigantice, care funcţionează după o logică proprie şi nu se corectează din exterior. Dacă aţi devenit materia primă a acestui conveier, la capătul lui întotdeana va ieşi... decizia de condamnare. Un alt rezultat va fi perceput întotdeauna de Sistem drept rebut”.

Mihail Hodorkovsky este convins că „Sistemul nu are ca scop stabilirea adevărului, ci îşi urmăreşte propriile scopuri. Omul este doar un obiect, un material pentru rapoarte statistice”.

„Totodată, este foarte periculos să-ţi pui speranţa în lege, fiindcă Sistemul o desconsideră. Sistemul este mult mai atent la îndeplinirea a tot felul de formalităţi: dacă ai sau nu certificate, tot felul de acte, documente şi altă maculatură. Dar, între timp, omul poate fi bătut, lipsit de medicamente şi asistenţă mediacală, poate fi umilit în mod brutal sau mai subtil”.

În opinia lui Hodorkovsky, sistemul judiciar din Rusia ignoră principiul constituţional al prezmţiei nevinovăţiei. „Conveierul miliţienesc-judiciar devorează, anual, demnitatea a sute de mii de oameni, ajunşi în închisoare, rămaşi fără cei apropiaţi sau care, pur şi simplu, şi-au pierdut averea. Tot de el ţine şi soarta persoanelor incomode Sistemului. Cine a nimerit în acest malaxor, nu va ieşi fără pierderi. Conveierul paralizează prin frică, nimiceşte activitatea vitală a milioane de oameni”.

Cu toate acestea, fostul proprietar al Yukos trage concluzia că sistemul nu este veşnic. Sistemul fie va fi distrus, iar componentele sale, absolut necesare oricărui stat, vor fi aduse în corespundere cu Constituţia, fie că distrugerea Sistemului se va produce într-un mod tradiţional deja pentru Rusia – „de jos în sus şi prin sânge”, conchide Mihail Hodorkovsky.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------

Dragi prieteni, aşa cum anunţam în titluri, săptămâna trecută, la Viena, au avut loc primele discuţii din acest an, dar şi sub preşedinţia kazahă a OSCE, referitoare la reglementarea transnistreană, în formatul lor complet 5+2. Despre principalele rezultate ale acestei reuniuni informale l-am întrebat pe reprezentantul Chişinăului la negocieri, vicepremierul Victor Osipov.

Victor Osipov: „Eu cred că se poate spune că întâlnirea a fost constructivă, a decurs într-o atmosferă de lucru potzitivă şi acest lucru de datorează faptului că după precedenta întâlnire din noiembrie, părţile au relansat dialogul bilateral, au reuşit să pornească şi activitatea grupurilor de lucru pentru măsurile de încredere în noua componenţă. Rezultatul efectiv al acestei reuniuni 5+2 constă în faptul că s-au trasat anumite proiecte de activitate pentru întregul an, care vor fi coordonate de preşedinţia kazahă a OSCE.
Victor Osipov


S-au convenit câteva lucruri esenţiale. În primul rând, ca reuniunile în formatul 5+2 să aibă un caracter ritmic şi să fie mai frecvente, cred că în acest an vom avea cel puţin 4 asemenea reuniuni şi, ceea ce este extreme de important, toate părţile implicate au fost de acord să depună eforturi pentru ca în cursul acestui an să fie relansate negocierile oficiale pentru reglementarea problemei transnistrene, care sunt suspendate din anul 2006 încoace, de 4 ani.

Europa Liberă: E vorba despre negocierile politice... Aţi menţionat şi posibila derulare a unor proiecte comune. Se referă acestea la măsurile de încredere dintre Chişinău şi Tiraspol?


Victor Osipov: Se referă inclusiv la măsurile de încredere, pentru că rezultatul acestora din urmă creează, după cum s-a văzut şi de această dată, o atmosferă constructivă, pozitivă, condiţii propice ca inclusiv procesul politic să se desfăşoare mai rezultativ decât a fost până acum.

Europa Liberă: Există nişte termene pentru relauarea negocierilor politice despre care s-ar fi vorbit la Viena?

Victor Osipov: În linii foarte mari, termenul fixat este anul 2010. Deci, în cursul acestui an, trebuie să reuşim să facem ceea ce nu s-a făcut de 4 ani sau nu s-a făcut în ultimii 4 ani. Să începem discuţiile de substanţă în ceea ce priveşte reglementarea politică a conflictului transnistrean nu. Nu s-a stabilit o dată concretă, pentru că este nevoie în continuare de precizat agenda unei asemenea prime întâlniri, dar cred că având în vedere şi faptul că s-a dat o ritmicitate lucrului în formatul 5+2 şi progresul care a fost înregistrat în ultimele luni, cred că putem avea o speranţă întemeiată că anul acesta vom reuşi să relansăm negocierile politice în format oficial.

Opinia vicepremierului moldovean Victor Osipov, responsabil de reglementarea transnistreană.
XS
SM
MD
LG