Linkuri accesibilitate

Alexandru Tănase: Masa cea mai mare de judecători sunt oameni oneşti, sunt oameni cumsecade, care îşi onorează cu multă demnitate obligaţiile pe care le au. Dar dacă trei din ei sunt corupţi, societatea mereu o să-i vadă pe cei care apar în lumină negativă.

La Chişinău începe astăzi reuniunea Comitetului de cooperare parlamentară Uniunea Europeană - Republica Moldova. Delegaţia europarlamentarilor este condusă de Monica Macovei, unul din arhitecţii reformei justiţiei în România. Problemele justiţiei moldovene, asupra cărora Bruxellesul a atenţionat constant în ultimii ani Chişinăul, vor fi şi ele pe ordinea de zi. Despre reforma sisemului judiciar discutăm cu ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase.

Radu Benea: Dle Tănase, cum explicaţi această discrepanţă de viziuni – cea a ministerului, pe de o parte, şi a corpului de judecători, în linii mari, pe de altă parte?

Alexandru Tănase: „Vreau mai întâi de toate să se înţeleagă că noi nu suntem pe poziţii beligerante cu judecătorii. Noi, când zic noi, mă refer la Guvernul Republicii Moldova în persoana Ministerului Justiţiei, suntem cei mai mari aliaţi ai judecătorilor, care îşi îndeplinesc onest şi sincer meseria. Noi am fost cei care am susţinut mereu justiţia. Chiar am să vin cu un exemplu în acest sens. Pentru acest an alocaţiile bugetare, care au fost alocate justiţiei, sunt de măsură să acopere integral costurile necesare pentru sistem. Deşi la foarte mult capitole, Guvernul, impus de austeritate şi criza în care ne aflăm, a fost forţat să facă o serie de diminuări considerabile. Există o serie de probleme unde trebuie să găsim un numitor comun cu justiţia.”

Radu Benea: Care ar fi acestea?

Alexandru Tănase
: „Mai întâi de toate, am putea să ne referim la cea mai dureroasă problemă cu care ne confruntăm noi - este corupţia în instanţele de judecată. Precizez că nu este un fenomen general, nu toţi judecătorii sunt corupţi şi nu toţi judecătorii iau mită. De altfel, masa cea mai mare de judecători sunt oameni oneşti, sunt oameni cumsecade, care îşi onorează cu multă demnitate obligaţiile pe care le au. Dar în acelaşi timp, există în fiecare instanţă de judecată persoane, care sunt cunoscute de societate prin multiplele scandaluri în care au fost implicate, prin multiplele hotărâri ilegale pronunţate şi care mai apoi au fost declarate ca fiind contrare principiilor unui stat de drept, contrare Convenţiei CEDO. Aici noi vedem cea mai mare problemă şi considerăm că, prin acţiunile noastre, încercăm să impulsionăm corpul de judecători, Consiliul Superior al Magistraturii, să ne debarasăm de aceste persoane, să asanăm mediul corpului de judecători.

Degeaba ai o sută de judecători buni, dacă trei din ei sunt corupţi, fie au angajamente politice, fie sunt iresponsabili, deoarece societatea mereu o să-i vadă pe cei care apar în lumină negativă. Şi asta submină per-ansamblu nu încrederea într-un judecător, dar în actul de justiţie propriu zisă.

O altă problemă ţine de proasta organizare a instanţelor de judecată, deoarece avem situaţii absolut diferite. Într-o instanţă lucrurile merg bine în Chişinău, se pun în aplicare toate cerinţele legale, în ceea ce priveşte sistemul informativ, distribuirea aliatorie a cauzelor, nu avem probleme la capitolul hotărâri dubioase. Mă refer, în cazul de faţă, la judecătoria sectorului Botanica, care este una bună. În acelaşi timp avem o altă instanţă de judecată, unde lucrurile merg prost, unde am avut mereu probleme cu hotărâri dubioase, unde mereu am avut probleme cu termenele absolut ireale de judecare a cazurilor.

Radu Benea: Care ar trebui să fie atunci contribuţia Guvernului?


Alexandru Tănase
: „Guvernul, în situaţia dată, sigur că poate interveni doar cu măsuri regulatorii. Noi nu suntem în drept şi nu o vom face niciodată să intervenim prin măsuri administrative în funcţionarea justiţiei, deoarece aceasta ar constitui o imixtiune în independenţa judecătorească. Prin prezenţa noastră în CSM, noi încercăm să determinăm o schimbare de traiectorie în evoluţia justiţiei, să determinăm schimbări în politica de personal, să determinăm schimbări în practica pe care o au instanţele de judecată, ca să mergem pe o idee, mai mult sau mai puţin apropiată de principiile unui stat de drept. Aici văd eu rolul Ministerului Justiţiei şi rolul Guvernului, per ansamblu.

Vreau ca societatea să înţeleagă un lucru extrem de clar: noi avem o relaţie în ambele capete cu justiţia. Guvernul este obligat să asigure judecătorilor condiţii, salarii, finanţarea suficientă şi necesară pentru ca justiţia să funcţioneze. La rândul său, justiţia are o obligaţie nu faţă de Guvern, ci faţă de societate, de a judeca corect, în termene restrânse, de a avea un comportament etic şi moral şi de a administra justiţia într-o asemenea manieră, încât opinia publică, societatea să aibă încredere în actul de justiţie.

Radu Benea: Dle ministru, se vorbeşte mult despre reforma justiţiei. Cu ce anume aţi început sau veţi începe în viitorul apropiat?

Alexandru Tănase
: „Şi aici aş vrea să separ această problemă în două. Mai întâi de toate este vorba despre reforma procedurilor, reforma procesuală. Este o situaţie care nu mai poate fi tolerată, deoarece o bună parte din problemele legate de neexecutarea hotărârilor, fie executarea incorectă, de termenele largi de administrare a cauzelor, sunt legate de mecanismele care se conţin în Codul de procedură civilă şi Codul de procedură penală. În acest sens noi am constituit un grup de lucru, care urmează în termeni foarte restrânşi să vină cu propuneri, ce se vor materializa printr-o iniţiativă legislativă de a modifica atât Codul de procedură penală, cât şi Codul de procedură civilă. Mă refer la simplificarea şi precizarea procedurilor, ca să avem o claritate în acest sens...”

Radu Benea: ...şi ca lumea să nu stea să aştepte atâţea ani în emiterea unei decizii...


Alexandru Tănase: „Să nu aştepte mulţi ani şi să nu asistăm la situaţia, când, după ce se pronunţă o hotărâre în instanţa de fond, ea merge în instanţa de apel. În loc ca instanţa de apel să dea o soluţie şi dosarul să meargă mai departe în recurs, el este întors de trei-patru ori la instanţa de fond. Păi, pe lângă faptul că oamenii au de suportat incoveniente mari, există şi alt aspect – statul cheltuie sume considerabile pentru toate aceste proceduri. Pentru un proces, care ar putea să coste o sumă X de bani, să zicem 10 mii de lei dacă parcurge o cale normală, dacă el urmează să se întoarcă în instanţa de fond-apel, fond-apel şi recurs de trei-patru ori, suma aceasta, evident, creşte, deoarece necesită implicarea muncii judecătorului, implicarea muncii grefierului, serviciile de secretariat şi toate aceste servicii costă.

Noi trebuie să înţelegem un lucru – nu există nimic gratuit, tot absolut urmează a fi calculat, inclusiv şi din punct de vedere financiar, când vorbim, de eficientizarea sistemului judecătoresc. Vrem să venim cu o reformă importantă tot la capitolul procedură, care ar decongestiona aglomerările de personal în instanţele de judecată. Pentru o bună categorie de cauze vom opta pentru procedura scrisă, la fel cum funcţionează, spre exemplu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Este valabilă această iniţiativă în mod special pentru instanţele de recurs, unde nu are rost să citezi părţile, deoarece se judecă aspectele de drept şi nu circumstanţele de fapt. Este o parte a reformei noastre.

Cealaltă parte se referă, în primul rând, la calitatea umană. Noi considerăm că acei judecători care s-au compromis prin acţiuni de corupţie sau prin pronunţarea hotărârilor ilegale nu trebuie să înfăptuiască justiţia. Ei trebuie să fie eliminaţi din sistemul judecătoresc. Să rămână oamenii oneşti, oamenii cumsecade, care, precizez, ei sunt în majoritate în sistemul judecătoresc.”

Radu Benea: Apropo, dacă tot aţi menţionat despre Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Ştiu că la Congresul judecătorilor v-aţi exprimat îngrijorările în legătură cu posibilitatea ca Republica Moldova să fie, într-un fel, penalizată pentru anumite situaţii din sistemul justiţiei...

Alexandru Tănase: „Este vorba de deficienţele de sistem. De deficienţele de sistem, care sunt constatate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Deoarece Republica Moldova se află în rândul celor 12 de state, care sunt cei mai mari furnizori de dosare la Curte şi nu se referă aceste dosare la situaţii noi apărute, dar la probleme de sistem. Este absolut anormal ca instanţa de la Strasbourg să pronunţe 10 hotărâri, prin care constată că se încalcă dreptul la libertate şi siguranţă.

Înseamnă că nu este o problemă izolată a unui judecător sau a unei instanţe, dar este o problemă de sistem. Şi în acest sens în luna noiembrie la Paris a avut loc şedinţa Comitetului pentru problemele juridice ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, unde s-a discutat la nivel de experţi posibilitatea de a aplica în privinţa Republicii Moldova o procedură, o procedură distinctă, care a mai fost aplicată cândva în privinţa Turciei de Est, şi se aplică această procedură în situaţia când se constată inexistenţa de facto a recursului intern. Ceea ce înseamnă, că pentru anumite categorii de cauze cetăţenilor noştri le poate fi deschisă calea direct spre Strasbourg, fără a mai parcurge căile interne de recurs, de atac. Şi în sensul ăsta este o situaţie foarte şi foarte gravă, deoarece ar fi o notă foarte proastă pusă în adresa justiţiei moldoveneşti. Din alt punct de vedere, ar face extrem de complicată situaţia Guvernului în relaţia cu Curtea Europeană, nu doar pe componenta tehnică, dar şi pe componenta monitorizării, la care suntem noi supuşi din momentul aderării la Consiliul Europei.”

Radu Benea: Şi cum aveţi de gând să remediaţi această problemă?

Alexandru Tănase: „Sigur că situaţia nu este simplă şi remedierea noi o vedem prin modificări de legislaţie, prin simplificarea şi precizarea procedurilor – este un aspect. Şi al doilea aspect ţine de politica de personal, pe care urmează s-o promoveze Consiliul Superior al Magistraturii. Noi considerăm că a venit timpul ca în justiţie să fie promovate persoane necorupte, persoane oneste, oameni tineri, oameni care nu sunt pătaţi cu dosare la comandă, cu dosare pierdute la Curtea Europeană, oameni care ar avea un anumit grad de credibilitate.”

Radu Benea: Domnule ministru, vă mulţumim foarte mult pentru acest interviu.
XS
SM
MD
LG