Linkuri accesibilitate

Moldova trebuie sa aibă relații avantajoase cu organismele financiare


Vasile Tarlev

Vasile Tarlev

Vasile Tarlev: Tarifele trebuie ajustate din punct de vedere economic, nu politic


Consiliul Director al Fondului Monetar International a aprobat programul economic pentru Republica Moldova in valoare de peste 574 de milioane de dolari. Acesta are ca scop sustinerea programului economic al tarii in vederea restabilirii durabilitatii fiscale, mentinerii stabilitatii financiare, reducerii saraciei si cresterii economice. Guvernul de la Chisinau are acces imediat la peste 93 de milioane de dolari, iar transele urmatoare vor fi acordate in urma unor revizuiri semianuale. Despre relatia FMI-Republica Moldova, despre situatia economica din tara, despre guvernarea de ieri si de azi discutam in aceasta dimineata cu Vasile Tarlev, cel care a detinut functia de premier preț de 7 ani; el a fost cel mai longeviv prim-ministru dintre toti pe care i-a avut Republica Moldova. Si asta pe parcursul aproape a doua mandate, timp cat la Putere s-a mentinut guvernarea comunista.

Valentina Ursu: V-aş propune sa analizam ce vrea sa faca guvernul cu aceste sume si atitudinea categorica a opozitiei comuniste care sugereaza ca tara se ingloada in datorii. Or, premierul Vlad Filat spunea ca semnarea memorandumului cu FMI a fost singura solutie de a scoate tara din impas. Asa sa fie?

Vasile Tarlev: Problema consta in aceea ca fiecare parte, adica guvernarea si opozitia comunista fac declaratii reiesind din gradul de pregatire si scopul pe care il urmaresc. Intr-adevar eu am detinut functia de prim-ministrul in Moldova mai multi ani la rand, dar în luna martie 2008 am plecat din functie, din mai multe considerente. In ultima perioada, vorbesc de anii 2007- 2008, deciziile politice ale fostei conduceri ale tarii, vorbesc despre Partidul Comuniştilor, au fost niste decizii care nu coincideau cu viziunile mele: in deosebi aspectele ce tineau de dezvoltarea economica.

Valentina Ursu: Unii experti spun ca pe timpul guvernarii comuniste economia a fost supusa mai mult logicii procesului electoral, prin tot felul de indemnizatii sociale, majorari de salarii, care pana la urma au dus la un buget neechilibrat, cu un deficit foarte mare.

Vasile Tarlev: Si analistii politici urmaresc anumite scopuri, inclusiv politice. Vreau sa va spun ca incepand cu 2001, cand am fost ales prim-ministru, si pana in 2006, in special vorbesc de politica economica a statului, interna si externa, toate au fost corecte şi democratice. In 2001 am preluat o situatie foarte dificila in economia Moldovei: datorii externe, unde deservirea si rambursarea datoriei externe a tarii in 2002 a fost mai mult de 70 la sută din venitul tarii. In 2008 a ajuns la 16%.

Valentina Ursu: Si totusi era sau nu bugetul neechilibrat si cu un deficit enorm?


Vasile Tarlev: In 2009, cand au fost publicate datele BNM, Ministerului Finantelor, s-a depistat ca era un deficit enorm, dar asta a fost după 1 an şi jumătate de cand eu nu mai eram prim-ministru. Pana in 2008, politica macro-economica a bugetului, a fost una echilibrata si coordonata, consultata si sustinuta de organizmele financiare internationale, inclusiv FMI, Banca Mondială.

Valentina Ursu: In situatia in care s-a pomenit Moldova trebuia sau nu guvernul sa apeleze la acest imprumut de la FMI?


Vasile Tarlev: In toate perioadele, pana a deveni una din cele mai bogate tari, Republica Moldova trebuie sa aiba relatii constructive, reciproc-avantajoase cu organismele financiare internationale. In 2009, la inceputul anuluii, chiar si la sfarsitul anului 2008, conducerea de atunci a tarii, a refuzat de a conlucra cu FMI si atunci FMI a plecat cu misiunea principala din ţară, fara a prelungi programul de co-finanţare a ţării. Consider că fost o greşală.

Valentina Ursu: Guvernarea de atunci a renuntat la aceasta colaborare cu FMI pentru că se apropia campania electorala si comunistii aveau nevoie poate ca alte politici sa fie promovate in ajun de alegeri?


Vasile Tarlev: Cred ca a fost o decizie nechibzuita. Fiind prim-ministru ales in aprilie 2001, si eu am lucrat fara co-finanţare din partea FMI, practic aproape 1 an de zile, situatia fiind destul de dificilă. Dar am gasit punctul de tangenţă, voinţa si celelalte necesare pentru a restabili relatii constructive cu FMI. Ce tine de ziua de astazi, eu consider ca este un lucru bun, ca guvernul actual a gasit modalitatea de a convinge FMI de a relua relatiile cu Republica Moldova. Alta problema e atunci cand vorbim despre continutul memorandumului si care vor fi consecinţele indeplinirii angajamentelor asumate.

Valentina Ursu: Se vorbeste foarte mult despre aceste majorari de preturi, care chipurile, ar fi niste conditii ale FMI, credeti ca in aceste conditii se mai poate vorbi si despre majorari de salarii?


Vasile Tarlev
: Eu am retinut din presa declaratiile unor reprezentanti ai guvernarii care spun ca este o intelegere cu FMI fara precedent. E prea tare spus, deoarece repet, este adoptat un program pe un termen de 4 ani, asa cum e stabilit in toate tarile lumii, si Moldova a trecut prin aceasta perioada. Inclusiv in 2002, noi tot am adoptat cu FMI un memorandum, cu un grant, cu un plan de finantare, de creditare pe un termen de 4 ani de zile.

Obtinerea creditelor cu o rata a dobanzii mai mica de 1 procent pentru economia tarii, este un lucru binevenit. Dar cunoastem ca FMI aloca creditele sale Băncii Nationale pentru intarirea valutei nationale, rezevelor valutare. Eu cred ca rezevele sunt suficiente inca, insă, repet, este bine-venit un asemenea credit pentru ţară. Ceea ce vreau sa accentuez in mod deosebit, este faptul ca acest credit sa nu mearga la consum, dar la creditarea sectorului real al economiei nationale. Daca va reusi guvernul acest lucru, este excelent şi merita de a fi sustinut.

Valentina Ursu: Domnule Tarlev, sa vorbim un pic despre majorarile de tarife, care ar fi, in opinia opozitiei comuniste, unele antisociale. Ma refer la majorarea preturilor la gaze, energie, combustibil. Este adevarat ca deşi fostele guvernari trebuiau sa ia aceste masuri, nu le-au luat la timpul cuvenit, probabil din ratiuni politice si electorale si mai putin tinand cont de eficienţa economica. Si acum aceste nemultumiri din partea populatiei fata de scumpirile in lant ar fi motivate. Totodata va mai intreb de ce modelul de crestere economica ramane a fi unul defectuos. In anii trecuti s-a bazat doar pe capital de import si consum pe datorie?

Vasile Tarlev
: Cunoastem ca Produsul Intern Brut pana in 2001 era in minus, practic, in descrestere. Incepand cu 2002, timp de 1 an de zile, aflandu-ma in fruntea guvernului de atunci, am stabilit baza economica unde s-a lansat cresterea pozitiva a PIB-ului. Timp de 5 ani a fost mentinuta cresterea medie a PIB-ului cu 7,5 la sută. In capul mesei am pus sustinerea producatorului autohton. Da, ne-a influentat negativ embargoul impus de Federatia Rusa in 2006, in ramura vitivinicolă. Dar afirmatia precum că in ultimii ani a fost doar bazata pe consum este o declaratie iresponsabila, populistă şi foarte des folosita in scop politic de unii politicieni.

Valentina Ursu: In alta ordine de idei, pe timpul guvernarii comuniste, un „colac de salvare” au fost banii veniti de la moldovenii plecati la muncă in strainatate. Acum remitentele scad pentru ca in Rusia, Italia, Spania sau Portugalia criza şi-a lasat amprentele. Pe cat de mult v-au ajutat acesti bani sa va mentineti la guvernare? Pentru ca se zice ca economia s-a sustinut in opt ani de guvernare comunista pe aceste mijloace venite din afara tarii.

Vasile Tarlev: Dumneavoastra si toti ascultatorii Europei Libere cunosc opinia mea fata de conducerea comunistă, care a adoptat si decizii incorecte, in special in ultimii ani. Dar vreau sa va spun ca guvernarea comunistă a preluat conducerea in 2001. Remitentele nu au inceput sa vina in tara in 2001, cand au acces la putere comunistii. Moldovenii transmiteau bani acasa cu mult inainte, de zeci de ani, si mai continua sa trimita si pana acuma.

Valentina Ursu: Dar aceste remitenţe sunt in descrestere...

Vasile Tarlev
: Suntem intr-o perioada cand remitentele scad pentru ca acum e criza financiara. Nu este exclus ca peste 1 an sau 2, daca va creşte economia nationala, remitentele vor creste si in Moldova.

Valentina Ursu: Dar sunteti de acord ca pana a veni la putere coalitia liberal democrata s-a mentinut bugetul si pe aceste remintenţe?

Vasile Tarlev: Sigur ca da. Si oficial, in calitate de premier am multumit concetatenilor nostri care sunt peste hotare pentru acest mare efort al lor. Dar noi nu suntem unici in lume care trăim pe remintenţe. Uitati-va Grecia si alte tari.

Valentina Ursu: Se zice ca Moldova are un sistem de pensii destul de arhaic, nerestructurat, care inghite bani publici cu nemiluita, sistem despre restructurarea caruia se vorbeşte de foarte multi ani, dar putin se face...

Vasile Tarlev: Da, pe an ce trece în Moldova creste numarul pensionarilor. Evident ca fiind inflatie, avand aceasta crestere a preturilor, de asemenea este necesar de a majora pensiile. Mai mult ca atat, statul trebuie sa aiba grija ca de capacitatea de cumparare a persoanelor de varsta a 3-a. Ce tine de sistemul de pensionare, orice sistem necesita perfectionare cu timpul. Sistemul nostru a fost supus si el perfectionarii. In special o modificare esentiala a avut loc la sfarsitul anilor 90. Ce-i drept, a fost facuta nereusit, dar astaa fost inainte de a veni la putere comunistii.

Valentina Ursu: Bine, dar pe parcursul anilor de guvernare comunistă mecanismul trebuia perfectionat.

Vasile Tarlev: El a fost perfectionat impreuna cu organismele internationale, si atunci nu a fost batuta alarma de expertii externi că sistemul de pensionare ar fi arhaic si ineficient.

Valentina Ursu: Ce solutii ati propune pentru depasirea situatiei precare din economia tarii?

Vasile Tarlev: Tarifele trebuie sa fie ajustate nu din punct de vedere politic, dar din punct de vedere economic, dar guvernarea, autoritatile publice centrale si locale trebuie sa aduca compensatii suficiente si majorarea salariilor populatiei, pentru a face fata acestor tarife. Spre regret, in Moldova s-a pus carul in faţa boilor. Intai de toate ar trebui discutata, argumentata si adoptate actiuni eficiente, ca sa nu scada capacitatea de cumpararare a populatiei, si atunci de mers inainte.
XS
SM
MD
LG