Franz Schleich a contestat relatările televiziunii germane ARD că el ar fi denunţat-o pe Herta Müller Securităţii. Schleich a refuzat să discute cu reporterul televiziunii, dar nu a ezitat să acorde un interviu ziarului regional „Rheinpfalz”. În articolul apărut sub titlul interogativ „Ce puteam eu să spionez?” („Was hätte ich denn ausspionieren sollen?”) Schleich este citat cu mai multe declaraţii justificatoare. El nu a negat că ar fi avut contacte cu reprezentanţi ai Securităţii şi Miliţiei, dar, afirmă el, aceste relaţii erau strict profesionale. Franz Schleich explică ziarului „Rheinpfalz” că în calitate de reporter trebuia să prezinte ofiţerilor anumite articole din domeniul justiţiei. Ofiţerii aveau în acest context, zice el, calitatea de cenzori.
Această explicaţie nu corespunde adevărului, fiindcă în România comunistă pentru cenzura unor materiale de presă răspundeau alţi funcţionari.
Schleich, născut în anul 1948, a lucrat după terminarea facultăţii, în anul 1971, ca redactor la ziarul local de limbă germană din Timişoara, „Neue Banater Zeitung”.
„Neue Banater Zeitung” 1980
La întrebarea, dacă a discutat cu ofiţerii de Securitate despre Herta Müller şi alţi scriitori, Schleich a spus, că asta nu ar fi exclus, fiindcă i-a cunoscut pe foarte mulţi dintre securişti, datorită muncii de ziarist. Schleich a evitat să nominalizeze pe vreun ofiţer.
Din documentele publicate pînă-n prezent rezultă, că Schleich a furnizat Securităţii un număr mare de rapoarte olografe, semnate cu numele conspirativ „Voicu”. Acestea le-a predat direct locotent-colonelului Nicolae Pădurariu. Primele rapoarte, descoperite în arhiva fostei Securităţi, datează din anul 1975. (A se vedea si alte documente din acel an, publicate pe blogul revistei Halbjahresschrift.
Schleich a negat în interviul din „Rheinpfalz” şi faptul că după ce a emigrat în Germania, în 1983, s-ar fi întîlnit trei ani mai tîrziu cu ofiţerul său de legătură. Nota-raport întocmită de Pădurariu după această întîlnire a fost publicată deja anul trecut. Schleich contestă şi autenticitatea acestui document. Laureata pentru Premiul Nobel pentru Literatură, Herta Müller, a cerut tragerea la răspundere a unor delatori de teapa lui Scheich.
Această explicaţie nu corespunde adevărului, fiindcă în România comunistă pentru cenzura unor materiale de presă răspundeau alţi funcţionari.
Schleich, născut în anul 1948, a lucrat după terminarea facultăţii, în anul 1971, ca redactor la ziarul local de limbă germană din Timişoara, „Neue Banater Zeitung”.
La întrebarea, dacă a discutat cu ofiţerii de Securitate despre Herta Müller şi alţi scriitori, Schleich a spus, că asta nu ar fi exclus, fiindcă i-a cunoscut pe foarte mulţi dintre securişti, datorită muncii de ziarist. Schleich a evitat să nominalizeze pe vreun ofiţer.
Din documentele publicate pînă-n prezent rezultă, că Schleich a furnizat Securităţii un număr mare de rapoarte olografe, semnate cu numele conspirativ „Voicu”. Acestea le-a predat direct locotent-colonelului Nicolae Pădurariu. Primele rapoarte, descoperite în arhiva fostei Securităţi, datează din anul 1975. (A se vedea si alte documente din acel an, publicate pe blogul revistei Halbjahresschrift.
Schleich a negat în interviul din „Rheinpfalz” şi faptul că după ce a emigrat în Germania, în 1983, s-ar fi întîlnit trei ani mai tîrziu cu ofiţerul său de legătură. Nota-raport întocmită de Pădurariu după această întîlnire a fost publicată deja anul trecut. Schleich contestă şi autenticitatea acestui document. Laureata pentru Premiul Nobel pentru Literatură, Herta Müller, a cerut tragerea la răspundere a unor delatori de teapa lui Scheich.
