Linkuri accesibilitate

Un studiu ONU arată că în lume femeile sînt confruntate cu riscuri de moarte mai mari din cauza violenței partenerilor decît din cauza unor boli incurabile

Femeile se confruntă cu un risc mai mare să fie bătute până la moarte, decât să moară din cauza unor boli incurabile sau a accidentelor rutiere, constata într-un studiu recent Organizaţia Naţiunilor Unite.

I-am întrebat pe câţiva trecători din stradă din ce cauză violenţa mai persistă şi astăzi în unele familii:
„Femeile de obicei se tem să anunţe autorităţile, să-şi ceară drepturile...”;

„Omul când e flămând este şi rău. Din cauza sărăciei unii încep să consume alcool, de aici şi violenţa în familii”;

„Nu prea se ajută unul pe altul. Chiar de te-ai dus la poliţie, ei ce va face poliţia? Rămâne totuşi răutatea în oameni şi nu se corectează nimeni”;

„Oamenii nu sunt învăţaţi să fie toleranţi. Uitaţi-vă la televizor şi veţi vedea numai violenţă. Vorbim în primul rând despre lipsa de educaţie, nu despre lipsa banilor”;

„Copilul tot aşa va face. El vede asta şi zice: Ei, asta-i bine că a bătut-o pe mămica, pentru că mămica a greşit”;

Statistica ONU mai spune că, în lume, una din trei femei a fost bătută cel puţin o dată în viaţă. Psihologul Lilia Gorceag este de părere că de-a lungul anilor asistenţii sociali dar şi psihologii au atras o atenţie sporită victimelor violenţei, uitând de agresori: „Noi de regula ne străduim să facem ceva pentru victimă, încercăm să o ajutăm, dar ideea este că dacă nu lucrăm cu cealaltă jumătate, toată munca noastră se duce în van”. În alte state, spune Lilia Gorceag agresorul atunci când ajunge pe mâna poliţiei are de ales: ori merge la puşcărie, ori la reabilitare psihologică. Majoritatea aleg a doua variantă: „Patru luni stau într-un centru unde fac terapie prin ceea că fac toată activitatea femeii, mâncare, spală calcă, şi apoi fac şedinţe psihologice. Sută la sută oamenii care au revenit în familii şi-au refacut comportamentul.”

Cu părere de rău, constată Lilia Gorceag, experţii care au elaborat Legea antiviolenţă, intrată în vigoare în urmă cu mai bine de un an, nu s-au gândit că nu doar victimele au nevoie de reabilitare psihologică dar şi agresorii: „E nevoie de pregătirea specialiştilor, cine va lucra cu aceşti bărbaţi? Cine a trecut o instruire specială, pentru că asta e o muncă colosală. În ce raion avem aşa ceva? Cine e gata să deschidă un centru pentru bărbaţi? În momentul în care vorbim despre o lege bună, trebuie să pregătim oamenii care ar realiza această lege. Cred că aici este mărul discordiei”.

Pe de altă parte, directorul Centrului de Drept din raionul Căuşeni, Ion Oboroceanu este de părere că pe lângă reabilitare psihologică, agresorii trebuiesc puşi la munci în folosul comunităţii în loc să fie amendaţi. Or, amenzile, în cele mai dese cazuri sunt plătite tot din bugetul familiei sau chiar a victimei care a avut de suferit în urma violenţei: „Când vor cunoaşte toţi agresorii că în caz de violenţă în familie, de abuz, ei vor fi sancţionaţi foarte dur şi conform legii, vă asigur că se vor micşora cazurile de violenţă”. De asemenea, crede Ion Oboroceanu trebuie instruiţi şi specialiştii care urmează să aplice Legea antiviolenţă, or constată directorul Centrului de Drept din raionul Căuşeni, cel mai des aceştia nici nu cunosc legea. Potrivit statisticii Ministerului Afacerilor Interne, fiecare al 10 caz de omor înregistrat de la începutul anului a fost săvârşit în familie.
XS
SM
MD
LG