13 persoane au fost ucise joi cu focuri de armă la cea mai mare bază militară din lume, baza americană Fort Hood din statul Texas. Suspectul este un medic psihiatru militar, maiorul Nidal Malik Hasan. Autorităţile spun că el a deschis focul împotriva colegilor, dar nu exclud posibilitatea ca în haosul creat unele din victime să fi fost împuşcate din greşeală de cei care încercau să-l neutralizeze pe agresor.
Maiorul Hasan, care a fost împuşcat de patru ori, se află în spital, în stare stabilă.
Investigaţia se află abia la început, aşa că motivele tragediei nu sunt cunoscute pe deplin. Presa americană a relatat însă despre opoziţia lui Hasan faţă de război şi despre faptul că ar fi fost „hărţuit” de colegii din armată.
Nidal Malik HasanMaiorul Nidal Malik Hasan, în vârstă de 39 de ani, lucra la baza Fort Hood ca medic psihiatru, specializat în consilierea militarilor reveniţi din Irak sau Afganistan. Presa americană a relatat că Hasan însuşi ar fi urmat să fie trimis în curând pe unul din cele două fronturi, şi că nu dorea deloc acest lucru.
Un văr al suspectului a fost citat de televiziunea Fox cu afirmaţia că Hasan voia de mai mulţi ani să plece cu totul din armată, şi că îşi angajase deja un avocat care să se ocupe de detaliile juridice ale trecerii în rezervă.
Aceeaşi rudă a lui Hasan a insistat în interviul prin telefon că vărul lui nu era în nici un caz vreun terorist secret sau vreun radical islamist. „Părinţii lui sunt cetăţeni americani şi el este un bun american”, a spus vărul suspectului, adăugînd că maiorul a fost hărţuit mereu de unii colegi din armată din cauza rădăcinilor sale arabe.
În primele ore după schimbul de focuri de la baza Fort Hood, presa a scos la iveală aspecte „problematice”, cum le numeşte AP, ale biografiei lui Hasan. Anume, că s-ar fi certat frecvent cu colegii din armată pentru că se opunea războaielor purtate de Statele Unite în Irak şi Afganistan. Tot AP l-a descris pe Hasan ca pe un „musulman devotat”, care mergea la moschee în fiecare zi şi purta adesea îmbrăcăminte tradiţională musulmană. Potrivit aceleiaşi surse, Hasan spunea mereu că la aproape 40 de ani este necăsătorit pentru că n-a găsit încă o femeie musulmană la fel de credincioasă ca şi el.
Un colonel în retragere care a lucrat cu Hasan, Terry Lee, a spus că medicul militar spera mult că preşedintele Obama va retrage forţele americane din Irak şi Afganistan.
New York Times a relatat că numele „Nidal Hasan” apare pe site-uri de internet radical-islamiste. Într-un comentariu postat pe net, el ar fi spus că atacurile sinucigaşe din lumea islamică sunt echivalente cu gestul unui soldat de a se arunca el însuşi pe o grenadă ca să-şi salveze tovarăşii de arme. Nu este însă limpede dacă e vorba de acelaşi Nidal Hasan bănuit că ar fi deschis focul la Fort Hood.
Comandantul bazei Fort Hood, generalul locotenent Bob Cone a spus că primele investigaţii nu indică vreo motivaţie politică.
Rudele lui Hasan neagă că maiorul ar fi avut idei radicale şi insistă că a fost mereu un bun militar şi un bun cetăţean al Statelor Unite. Vărul lui Hasan, cel care a dat interviu televiziunii Fox, a spus că medicul psihiatru era tot mai „tulburat” de traumele pe care trebuia să le trateze şi de poveştile de groază aduse acasă de militarii americani reveniţi de pe front.
Potrivit statisticilor armatei americane, citate de agenţia France Presse, 58 la sută din soldaţii americani staţionaţi în Irak şi Afganistan ar suferi de boli psihice legate de experienţa violenţei, dintre care cea mai frecventă este sindromul de stres post-traumatic.
Maiorul Hasan, care a fost împuşcat de patru ori, se află în spital, în stare stabilă.
Investigaţia se află abia la început, aşa că motivele tragediei nu sunt cunoscute pe deplin. Presa americană a relatat însă despre opoziţia lui Hasan faţă de război şi despre faptul că ar fi fost „hărţuit” de colegii din armată.
Un văr al suspectului a fost citat de televiziunea Fox cu afirmaţia că Hasan voia de mai mulţi ani să plece cu totul din armată, şi că îşi angajase deja un avocat care să se ocupe de detaliile juridice ale trecerii în rezervă.
Aceeaşi rudă a lui Hasan a insistat în interviul prin telefon că vărul lui nu era în nici un caz vreun terorist secret sau vreun radical islamist. „Părinţii lui sunt cetăţeni americani şi el este un bun american”, a spus vărul suspectului, adăugînd că maiorul a fost hărţuit mereu de unii colegi din armată din cauza rădăcinilor sale arabe.
În primele ore după schimbul de focuri de la baza Fort Hood, presa a scos la iveală aspecte „problematice”, cum le numeşte AP, ale biografiei lui Hasan. Anume, că s-ar fi certat frecvent cu colegii din armată pentru că se opunea războaielor purtate de Statele Unite în Irak şi Afganistan. Tot AP l-a descris pe Hasan ca pe un „musulman devotat”, care mergea la moschee în fiecare zi şi purta adesea îmbrăcăminte tradiţională musulmană. Potrivit aceleiaşi surse, Hasan spunea mereu că la aproape 40 de ani este necăsătorit pentru că n-a găsit încă o femeie musulmană la fel de credincioasă ca şi el.
Un colonel în retragere care a lucrat cu Hasan, Terry Lee, a spus că medicul militar spera mult că preşedintele Obama va retrage forţele americane din Irak şi Afganistan.
Comandantul bazei Fort Hood, generalul locotenent Bob Cone a spus că primele investigaţii nu indică vreo motivaţie politică.
Rudele lui Hasan neagă că maiorul ar fi avut idei radicale şi insistă că a fost mereu un bun militar şi un bun cetăţean al Statelor Unite. Vărul lui Hasan, cel care a dat interviu televiziunii Fox, a spus că medicul psihiatru era tot mai „tulburat” de traumele pe care trebuia să le trateze şi de poveştile de groază aduse acasă de militarii americani reveniţi de pe front.
Potrivit statisticilor armatei americane, citate de agenţia France Presse, 58 la sută din soldaţii americani staţionaţi în Irak şi Afganistan ar suferi de boli psihice legate de experienţa violenţei, dintre care cea mai frecventă este sindromul de stres post-traumatic.
