La un an de la războiul din Caucaz, Georgia şi Rusia şi-au reluat disputa despre cauzele conflictului. Ultimul schimb de replici de la distanţă a avut loc ieri în Statele Unite, unde peste o sută de lideri participă la sesiunea Adunării Generale ONU, iar unii dintre ei, la summitul G20. Detalii are Mircea Ţicudean.
Preşedintelui georgian Mihail Saakaşvili i-a venit ieri rândul să se adreseze Adunării Generale ONU. În textul discursului, citat de Reuters, el a spus printre altele că „Abhazia va deveni într-o bună zi ceea ce a fost odată, adică regiunea cea mai frumoasă a Georgiei.”
În urmă cu un an, armata Rusiei a zădărnicit tentativa Georgiei de a relua prin forţă controlul asupra celeilalte enclave separatiste, Osetia de Sud. De atunci, ambele regiuni au fost recunoscute de Moscova ca state independente. Iar săptămâna trecută, liderul Osetiei de Sud Eduard Kokoity a jurat că ţara sa, cum a numit-o el, nu va redeveni nicicând parte a Georgiei.
În discursul său de la ONU, preşedintele Saakaşvili a exploatat din plin o recentă scrisoare deschisă semnată de mai mulţi intelectuali europeni, în frunte cu fostul preşedinte ceh Vaclav Havel, care cereau Occidentului să nu permită ridicarea unui nou zid al Berlinului prin inima Georgiei. „S-a ridicat un zid care răpeşte Georgiei o cincime din teritoriu”, a spus aseară la ONU Saakaşvili, avertizînd că georgienii nu vor permite ca separarea să devină permanentă. Liderul georgian şi-a repetat în acelaşi discurs acuzaţiile la adresa Rusiei: “Acte de brutalitate”, “agresiune armată”, “purificare etnică”, “violarea drepturilor omului”, “ocupaţie ilegală” – acestea au fost cuvintele folosite la tribuna ONU de Mihail Saakaşvili pentru a descrie comportamentul Rusiei în anul care a trecut de la atacul georgian eşuat asupra Osetiei de Sud.
Despre evenimentele de anul trecut a vorbit tot ieri, tot în Statele Unite, şi preşedintele Rusiei Dmitri Medvedev, care a fost invitat atât la sesiunea Adunării Generale ONU, cât şi la summitul celor mai mari economii din lume. Adresîndu-se studenţilor de la o universitate din Pittsburgh, unde are loc summitul G20, preşedintele Medvedev a spus că Rusia vrea să aibă relaţii bune cu Georgia, inclusiv cu conducerea Georgiei: “Dar eu personal nu voi trata cu preşedintele Saakaşvili, întrucât consider că a comis crime împotriva propriul său popor său şi împotriva popoarelor din Osetia de Sud şi Abhazia”, a adăugat liderul rus.
Săptămâna viitoare, cauzele conflictului ruso-georgian de anul trecut ar putea deveni mai limpezi. Agenţiile de presă scriu că miercuri, 30 septembrie, va fi dat publicităţii mult-aşteptatul raport comandat de Uniunea Europeană unei comisii independente de investigatori, condusă de diplomata din Elveţia Heidi Tagliavini. Presa europeană a scris că raportul ar da vina mai ales pe Georgia, care a atacat prima, dar diplomaţii de la Bruxelles au refuzat să confirme aceste informaţii.
Preşedintelui georgian Mihail Saakaşvili i-a venit ieri rândul să se adreseze Adunării Generale ONU. În textul discursului, citat de Reuters, el a spus printre altele că „Abhazia va deveni într-o bună zi ceea ce a fost odată, adică regiunea cea mai frumoasă a Georgiei.”
În urmă cu un an, armata Rusiei a zădărnicit tentativa Georgiei de a relua prin forţă controlul asupra celeilalte enclave separatiste, Osetia de Sud. De atunci, ambele regiuni au fost recunoscute de Moscova ca state independente. Iar săptămâna trecută, liderul Osetiei de Sud Eduard Kokoity a jurat că ţara sa, cum a numit-o el, nu va redeveni nicicând parte a Georgiei.
În discursul său de la ONU, preşedintele Saakaşvili a exploatat din plin o recentă scrisoare deschisă semnată de mai mulţi intelectuali europeni, în frunte cu fostul preşedinte ceh Vaclav Havel, care cereau Occidentului să nu permită ridicarea unui nou zid al Berlinului prin inima Georgiei. „S-a ridicat un zid care răpeşte Georgiei o cincime din teritoriu”, a spus aseară la ONU Saakaşvili, avertizînd că georgienii nu vor permite ca separarea să devină permanentă. Liderul georgian şi-a repetat în acelaşi discurs acuzaţiile la adresa Rusiei: “Acte de brutalitate”, “agresiune armată”, “purificare etnică”, “violarea drepturilor omului”, “ocupaţie ilegală” – acestea au fost cuvintele folosite la tribuna ONU de Mihail Saakaşvili pentru a descrie comportamentul Rusiei în anul care a trecut de la atacul georgian eşuat asupra Osetiei de Sud.
Despre evenimentele de anul trecut a vorbit tot ieri, tot în Statele Unite, şi preşedintele Rusiei Dmitri Medvedev, care a fost invitat atât la sesiunea Adunării Generale ONU, cât şi la summitul celor mai mari economii din lume. Adresîndu-se studenţilor de la o universitate din Pittsburgh, unde are loc summitul G20, preşedintele Medvedev a spus că Rusia vrea să aibă relaţii bune cu Georgia, inclusiv cu conducerea Georgiei: “Dar eu personal nu voi trata cu preşedintele Saakaşvili, întrucât consider că a comis crime împotriva propriul său popor său şi împotriva popoarelor din Osetia de Sud şi Abhazia”, a adăugat liderul rus.
Săptămâna viitoare, cauzele conflictului ruso-georgian de anul trecut ar putea deveni mai limpezi. Agenţiile de presă scriu că miercuri, 30 septembrie, va fi dat publicităţii mult-aşteptatul raport comandat de Uniunea Europeană unei comisii independente de investigatori, condusă de diplomata din Elveţia Heidi Tagliavini. Presa europeană a scris că raportul ar da vina mai ales pe Georgia, care a atacat prima, dar diplomaţii de la Bruxelles au refuzat să confirme aceste informaţii.
