Era stiut ca in 1989, cand se profila deja perspectiva caderii comunismului in Germania de est si a reunificarii, Marea Britanie, Franţa si cel puţin la inceput Statele Unite se opuneu acestei evoluţii. Se banuia desigur ca si Uniunea Sovietica se opunea unei eventuale reunificari. 20 de ani mai tirziu, documente oficiale din perioada sovietica arata ca opozitia era mult mai puternica decit se banuia si mai ales ca era una de principiu .
La Londra si Paris, liderii de atunci se opuneau unei schimbari a asa-zisului echilibru de putere intre Occident si Uniunea Sovietica in Europa. Se pare ca nimeni, cu excepţia cancelarului Helmut Kohl, nu credea in capacitatea Europei de a ramane un spaţiul al pacii, chiar dupa dispariţia zonelor de influenţa.
Cotidianul britanic Times publica astazi fragmente din documentele Kremlinului, privind discuţiile particulare purtate de premierul britanic Margaret Thacher cu liderul de atunci al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov. Rezumatele acestor discuţii au fost transferate, dupa 1991, fundaţiei create de fostul presedinte Gorbaciov. Acolo lucra si tinarul cercetator Pavel Stoilov care a copiat mii de pagini – copii pe care le-a dus in Marea Britanie. La inceputul anilor 90. Originalele au fost intre timp puse la secret –asa ca aceste copii ramin singura sursa de informaţie.
Times dezvaluie nu numai ca d-na Thacher se opunea cu totul unei posibile reunificari a Germaniei. Din transcrierile discutiilor private purtate cu Gorbaciov cu numai 2 luni inainte caderii Zidului de la Berlin, reiese ca premierul britanic nu dorea nici dispariţia Pactului de la Varsovia, nici caderea comunismului in Europa de est. Pentru dna Thatcher, o Europa divizata intre Est si Vest era singura Europa sigura, stabila si previzibila.
„Nu dorim o Germanie unita – este citata d-na Thatcher – pentru ca aceasta schimbare ar insemna schimbarea graniţelor postbelice, cu consecinţe imprevizibile pentru securitatea internaţionala...” si continua : „Daca inţeleg bine, poziţia dumneavostra este urmatoarea: fiecare ţara sa-si urmeze calea atata timp cat nu dispare Pactul de la Varsovia...Va inteleg perfect”.
Michael Binyon, corespondent diplomatic la Times si autorul articolului despre discuţiile din 1989, declara ca documentele releva ca Margaret Thacher era mult mai opusa reunificarii decit se credea iniţial: „Se stia ca se opune reunificatii dar nu se stia ca s-a adresat atit de hotarat Moscovei ca sa le comunice: trebuie sa opriti acest proces....este periculos pentru securitate si mai mult, am vrea ca lucrurile sa ramana cum sunt, noi sa ne ocupam de partea noastra si voi de partea voastra”.
Mulţi vor fi surpinsi de poziţia lui Thatcher, cunoscuta altfel pentru delaraţiile ei ferm anticomuniste, cerand libertate pentru Europa de est.
John O’Sullivan, redactor sef al postului nostru de radio, a fost unul din autorii discursurilor d-nei Thatcher: ”La inceput a vrut sa opreasca reunificarea Germaniei .... vroia un proces mai lent si mai bine gindit. ... Dar si-a expus mereu, deschis, poziţia, inclusiv in Statele Unite. La inceput, presedintele George Bush era de parerea ei, asa ca nu putem vorbi de duplicitate. Toţi liderii stiau ca se opunea reunificarii Germaniei pe termen scurt iar pe termen lung, era reticienta!”
O’Sullivan avertizeaza totodata sa nu se interpreteze mai mult in declaraţia care ar indica opoziţie d-nei Thacher la decomunizarea Estului. „In primul rand – reaminteste O’Sullivan – este vorba de rezumatele unor convorbiri telefonice, facute de terţe persoane. Ce reiese insa clar din aceste documente, ceea ce reiese si din memoriile ei, este ca nu dorea ca eliberarea Estului sa provoace criza Uniunii Sovietice”.
La Londra si Paris, liderii de atunci se opuneau unei schimbari a asa-zisului echilibru de putere intre Occident si Uniunea Sovietica in Europa. Se pare ca nimeni, cu excepţia cancelarului Helmut Kohl, nu credea in capacitatea Europei de a ramane un spaţiul al pacii, chiar dupa dispariţia zonelor de influenţa.
Cotidianul britanic Times publica astazi fragmente din documentele Kremlinului, privind discuţiile particulare purtate de premierul britanic Margaret Thacher cu liderul de atunci al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov. Rezumatele acestor discuţii au fost transferate, dupa 1991, fundaţiei create de fostul presedinte Gorbaciov. Acolo lucra si tinarul cercetator Pavel Stoilov care a copiat mii de pagini – copii pe care le-a dus in Marea Britanie. La inceputul anilor 90. Originalele au fost intre timp puse la secret –asa ca aceste copii ramin singura sursa de informaţie.
Times dezvaluie nu numai ca d-na Thacher se opunea cu totul unei posibile reunificari a Germaniei. Din transcrierile discutiilor private purtate cu Gorbaciov cu numai 2 luni inainte caderii Zidului de la Berlin, reiese ca premierul britanic nu dorea nici dispariţia Pactului de la Varsovia, nici caderea comunismului in Europa de est. Pentru dna Thatcher, o Europa divizata intre Est si Vest era singura Europa sigura, stabila si previzibila.
„Nu dorim o Germanie unita – este citata d-na Thatcher – pentru ca aceasta schimbare ar insemna schimbarea graniţelor postbelice, cu consecinţe imprevizibile pentru securitatea internaţionala...” si continua : „Daca inţeleg bine, poziţia dumneavostra este urmatoarea: fiecare ţara sa-si urmeze calea atata timp cat nu dispare Pactul de la Varsovia...Va inteleg perfect”.
Michael Binyon, corespondent diplomatic la Times si autorul articolului despre discuţiile din 1989, declara ca documentele releva ca Margaret Thacher era mult mai opusa reunificarii decit se credea iniţial: „Se stia ca se opune reunificatii dar nu se stia ca s-a adresat atit de hotarat Moscovei ca sa le comunice: trebuie sa opriti acest proces....este periculos pentru securitate si mai mult, am vrea ca lucrurile sa ramana cum sunt, noi sa ne ocupam de partea noastra si voi de partea voastra”.
Mulţi vor fi surpinsi de poziţia lui Thatcher, cunoscuta altfel pentru delaraţiile ei ferm anticomuniste, cerand libertate pentru Europa de est.
John O’Sullivan, redactor sef al postului nostru de radio, a fost unul din autorii discursurilor d-nei Thatcher: ”La inceput a vrut sa opreasca reunificarea Germaniei .... vroia un proces mai lent si mai bine gindit. ... Dar si-a expus mereu, deschis, poziţia, inclusiv in Statele Unite. La inceput, presedintele George Bush era de parerea ei, asa ca nu putem vorbi de duplicitate. Toţi liderii stiau ca se opunea reunificarii Germaniei pe termen scurt iar pe termen lung, era reticienta!”
O’Sullivan avertizeaza totodata sa nu se interpreteze mai mult in declaraţia care ar indica opoziţie d-nei Thacher la decomunizarea Estului. „In primul rand – reaminteste O’Sullivan – este vorba de rezumatele unor convorbiri telefonice, facute de terţe persoane. Ce reiese insa clar din aceste documente, ceea ce reiese si din memoriile ei, este ca nu dorea ca eliberarea Estului sa provoace criza Uniunii Sovietice”.
