Linkuri accesibilitate

Economistul Veaceslav Negruţi: un climat optimist în mediul de afaceri va spori nevoia de creditare şi va stabiliza sistemul bancar

Moneda euro a cunoscut un nou salt în ultimele zile, ajungînd la cotaţii maxime de la începutul anului. Cursul oficial al Băncii Naţionale a Moldovei pentru ziua de astăzi e de 16 lei şi 23 de bani pentru un euro, cu 25 de bani mai mult decît acum 3 zile. În schimb, dolarul american, practic, a stat pe loc. Între timp, sectorul financiar-bancar a dat noi semne de declin. Reprezentanţi ai Asociaţiei Băncilor au anunţat că stabilitatea pe piaţa bancară devine tot mai costisitoare şi că sistemul începe, după cum s-a exprimat Alexandru Savva de la centrul de consultanţă al asociaţiei, să se auto-consume. El a dat însă asigurări că nu există deocamdată motive de îngrijorare şi că acestea ar putea să apară numai dacă tendinţele vor rămîne neschimbate pe o perioadă îndelungată. Despre toate acestea discutăm cu economistul Veaceslav Negruţi.

Radu Benea: Ultimul salt al euro a creat din nou un anume agiotaj pe piaţă. S-a putut observa că multă lume s-a grăbit din nou să cumpere valută. Cum se explică acest lucru, sunt acţiuni specualtive sau totuşi există şi o spaimă legată de stabilitatea leului?

Veaceslav Negruţi: Probabil că nu e vorba de careva acţiuni speculative, nu e vorba de careva aşteptări proaste vizavi de cotaţia leu-euro. Mai degrabă explicaţia este una simplă. Aţi menţionat şi dvs că dolarul a rămas practic neschimbat vizavi de leu. Şi vreau să spun că de fapt cotarea directă se face doar a dolarului vizavi de leu. Respectiv, având o situaţie când pe piaţa internaţională euro s-a întărit considerabil faţă de dolar, adică ajunge aproape la un nou nivel record de 1,47, respectiv are loc şi o calculare prin cross-cotare a raportului leu-euro. Şi de aceea avem un nou record pe parcursul anului 2009, când vorbim de 16 şi 20 lei pentru un euro. Nu e vorba de panică, nici vorbă de careva speculaţii, e doar o reflectare a situaţiei de pe piaţa internaţională valutară.

Radu Benea: Dar ce puteţi să spuneţi despre stabilitatea sistemului financiar-bancar? Cum face faţă crizei, care iată că în Moldova a reuşit deja să producă o victimă – Investprivatbanc? Şi ce ar înseamnă de fapt sintagma „pe termen lung”, utilizată de reprezentanţii asociaţiei băncilor cu referire probabil la perioada în care sistemul va ajunge, după cum, iarăşi, aceştia s-au exprimat, să se auto-consume.

Veaceslav Negruţi: Este adevărat că în ultimile şase luni, băncile comerciale înregistrează pierderi din activitatea lor de bază, în special s-a văzut acest lucru pe parcursul lunilor de vară. Tendinţa va continua încă cel puţin 6-9 luni. Băncile comerciale vor avea pierderi, dar sunt nişte pierderi financiare ce ţin de operaţiunile lor şi nicidecum nu pune la îndoială stabilitatea băncilor comerciale în întregime. E vorba de fapt de nişte lucruri care au o explicaţie. Băncile comerciale s-au angajat să atragă depozite la un preţ relativ mare, e vorba de 20-25 % pe an, când au fost impuse să atragă masiv depozite ca să satisfacă cerinţele Băncii Naţionale. Pe de altă parte, avem o criză economică care face ca agentul economic să nu recurgă la resurse creditare. Pe de o parte, perspectivele de dezvoltare nu au fost clare şi nu era clar care vor fi efectele acestei crize, şi pe de altă parte, costul mare pentru aceste resurse creditare pentru că băncile s-au angajat să atragă depozite scumpe. De aceea, creditarea nu merge, banii atraşi prin depozite trebuie să aducă noi bani. Posibilităţi pentru băncile comerciale decât piaţa hârtiilor de valoare de stat, altele nu există. Dar să amintim că pentru hârtiile de valoare de stat, Băncile Comerciale încasează doar 5-7 % anual. Plătesc pentru depozite 20 % şi încasează 7 % din creditarea Guvernului.

Importante sunt acţiunile noului Guvern pentru a reda speranţă mediului de afaceri şi asta înseamnă eliminarea tuturor barierelor la import şi export, ceea ce ar stimula activitatea de antreprenor. Eliminarea barierelor la desfăşurarea unei activităţi de întreprinzător. Şi asta se poate de făcut foarte şi foarte repede. Şi în cazul dat, agentul economic va reveni la situaţia când va avea nevoie de resurse creditare noi. Când vorbeam de pierderile băncilor comerciale, trebuie să mai luăm în consideraţie încă un articol de venit pentru banca comercială – rulajul valutar pe care băncile comerciale făceau bani buni în anii 2007-2008. Rulajul respectiv s-a micşorat cu 30-40 la sută, respectiv având mai mic rulajul valutar, băncile încasează mai puţini bani şi cu mai mare greu acoperă acele pierderi din creditarea ineficientă sau non-profit a Guvernului de azi.

Diana Răileanu: Dle Negruţi, aş vrea să vă întreb acum nu doar în calitatea dumneavoastră de economist, ci şi de membru al unui partid, Partidul Liberal-Democrat, care face parte din coaliţia de guvernare a Alianţei pentru Integrare Europeană. Ce măsuri şi cît de radicale ar putea să întreprindă viitorul guvern pentru diminuarea efectelor crizei asupra sistemului financiar-bancar, care să-i confere dacă nu o mai multă flexibilitate, atunci cel puţin să-i asigure stabilitatea?

Veaceslav Negruţi: De fapt, ştiţi foarte bine că în primul rând Guvernul trebuie să stimuleze mediul de afaceri. Am vorbit de acea redare a speranţei. Asta se poate face în primile 2-3 luni prin curăţarea actelor normative şi legislative de toate barierele la export în primul rând, prin dezvoltarea mediului de afaceri. Cu siguranţă în comun cu Banca Naţională se pot întreprinde şi alte măsuri, inclusiv atragerea de linii de credit din exterior. Direcţionarea acestor linii de credit spre anumite sectoare care au fost cel mai grav afectate de criza respectivă, e vorba şi de constucţii, industria uşoară, vinificaţia, chiar dacă ştim care este situaţia pe piaţa rusească, dar dacă mai este o injecţăie nouă financiară, sectorul respectiv poate să-şi revină.

Radu Benea: Criza a lovit în egală măsură în credite şi depozite bancare. În 7 luni acestea s-au redus cu cîte 10 la sută. Deşi BNM a redus rata de baza a dobanzii, creditele rămân la fel de scumpe. Prin ce se poate explica acest lucru?

Veaceslav Negruţi: Banca Naţională de fapt nu are o politică activă a dobânzilor, ci mai degrabă una pasivă. Reducerea ratei de bază a Băncii Naţionale de fapt, constată o tendinţă în economia moldovenească. Avem deflaţie pe parcursul anului 2009. Am zis, băncile comerciale nu reduc dobânda la credit din simplul motiv că sunt angajate în dobânzi mari la depozite, la resurse atrase, şi aici spaţiul de manevră pentru băncile comerciale nu prea este.
XS
SM
MD
LG