Linkuri accesibilitate

"Cars similarly made, dissimilarly sold": Paul Simon

Programul „Rabla” – aşa este alintat în România ajutorul dat de stat celor care renunţă la maşinile vechi şi îşi cumpără altele, noi. „Rabla” nu este însă o invenţie românească. Prima ţară europeană care l-a pus în practică a fost Germania. Iar anul acesta, programul german de subvenţii pentru înnoirea parcului auto a atins un nivel record şi s-a terminat neaşteptat de repede.

Ministerul german de finanţe a anunţat ieri că nu mai sunt bani în fondul de înnoire a parcului auto. Cele cinci miliarde de euro alocate programului „Rabla”, cum l-au poreclit românii, s-au epuizat deja, după ce au profitat de ele cam două milioane de nemţi. Germanii care au participat la program au primit de la stat 2.500 de euro – mai mult decât în alte ţări europene care au introdus anul acest programe similare, ca Franţa, Marea Britanie, Spania, Italia, Slovacia, România ş.a.m.d.

Subvenţia de stat pentru maşini noi a funcţionat în aceste ţări şi în alţi ani. În trecut, scopul principal a fost protecţia mediului, sau reducerea emisiilor de gaze toxice, prin folosirea unor maşini mai noi şi mai bine dotate din acest punct de vedere. Anul acesta, programele de tip „Rabla” au fost prezentate însă de guvernele respective mai ales ca un colac de salvare aruncat constructorilor de automobile locali, loviţi din plin de criza economică globală.

În Germania, unii se îndoiesc însă că obiectivul a fost atins. Pe termen scurt, nu încape îndoială. În vreme de în alte ţări, fără „rablă”, vânzările de maşini noi au scăzut dramatic, în Germania ele au crescut faţă de anul trecut cu aproape 30 la sută. Zeci de mii de angajaţi din industria auto, inclusiv din fabricile care produc accesorii şi piese auto, au avut de lucru şi au scăpat de şomaj şi concedii forţate.

În primele opt luni ale anului, germanii au înmatriculat 2.700.000 de maşini noi, cu peste 500.000 mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Întrebarea este însă ce se va întâmpla în continuare cu industria auto. Mulţi analişti germani avertizează că după acest vârf de achiziţii va urma un declin profund, de câteva trimestre, şi spun că guvernul german nu a făcut decât să amâne catastrofa. Ei atrag atenţia că suma oferită în program, 5 miliarde de euro, triplă faţă de cât se prevedea iniţial, a fost exagerată, şi că absenţa banilor va fi resimţită în alte domenii.

În Germania au fost şi firme producătoare de automobile care au aplaudat sfârşitul programului „Rabla”. Şeful de producţie de la BMW, Frank-Peter Arndt a spus că firma sa nu a fost încântată de program, întrucât el a fost în dezavantajul mărcilor cum este BMW. În traducere, al mărcilor de lux. La polul opus al emoţiilor se află acum firmele producătoare de maşini ieftine, cum este Dacia. Firma românească, parte a grupului francez Renault, spune că a mărit anul acest producţia faţă de anul trecut, în primul rând datorită programelor de tip „Rabla” din Germania şi Franţa.

În ambele ţări, Dacia s-a vândut bine pentru că ajutorul de stat o făcea din ieftină cum este - irezistibil de ieftină. În Germania, preţul de bază al unul Logan este ceva mai mult de 7000 de euro, ceea ce înseamnă că la ajutorul de la stat adaugi cam două salarii lunare şi ţi-ai luat maşină nouă.

Sfârşitul programului german „Rabla” a fost primit ca o veste proastă şi în Cehia, unde cel mai mare exportator este constructorul de automobile Skoda. Ziarul „Hospodarske Noviny” a scris chiar că recenta creştere uşoară a economiei cehe, de la un trimestru la altul, s-a datorat exclusiv programului „Rabla”, mai ales celui din Germania, şi că este greu de prevăzut dacă fără Skode exportate la germani Cehia va reuşi să iasă curînd din criza economică.
XS
SM
MD
LG