Linkuri accesibilitate

13.09.99 - Comitetul Helsinki critică proiectul de modificare a Constituției moldave


Ștefan Urîtu

Ștefan Urîtu

Modificările Constituţiei propuse de echipa prezidenţială sunt incompatibile cu angajamentele asumate de Moldova în momentul aderării la Consiliul Europei

13 Septembrie 1999

Dan Ionescu: La 13 septembrie, primul ministru Ion Sturza a plecat într-o vizita de 5 zile la Paris, în fruntea unei delegatii de funcţionari guvernamentali si oameni de afaceri. Principalul scop al vizitei este acela de a impulsiona relaţiile economice dintre cele doua ţări şi, mai ales, de a atrage investitorii francezi pe piaţa moldovenească. Rămînind la capitolul contactelor externe sa notam ca tot luni a inceput vizita oficiala de 2 zile la Chişinău a unei delegatii parlamentare poloneze conduse de preşedinta Senatului de la Varşovia. In cursul după amiezii ea a fost primită de preşedintele Petru Lucinschi. Dacă întîlnirile cu parlamentarii străini nu par să-i pună domnului Lucinschi vreo problema, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre relaţiile acestuia cu legislativul propriei ţări. Planurile preşedintelui de modificare a constituţiei, în sensul instalării unei republici prezidenţiale, continuă să fie privite cu mari rezerve nu numai de către deputatii din partea diverselor formaţiuni politice ci şi de unele organizatii neguvernamentale. Astazi, preşedintele Comitetului Helsinki din Republica Moldova, Stefan Urîtu a prezentat rezultatele unei expertize juridice la care a fost supus proiectul prezidenţial. Amanunte de la corespondenta noastra la Chişinau, Eleonora Lisnic:

Modificările Constituţiei propuse de echipa prezidenţiala sunt incompatibile cu toate angajamentele asumate de Republica Moldova în momentul aderării la Consiliul Europei şi sunt de natură să împiedice integrarea statului in Uniunea Europeană. Aceasta este concluzia Comitetului Helsinki pentru drepturile omului din Moldova. Astazi, într-o conferinţă de presa, preşedintele Comitetului Helsinki, Stefan Urîtu şi vicepreşedintele organizatiei, Sergiu Ostap au făcut public un raport asupra proiectului de lege privind modificarea legii supreme cu scopul instituirii unui sistem prezidenţial de guvernare. Raportul în cauză a fost expediat zilele acestea consiliului de experti ai Federaţiei Helsinki. Expertii de la Chişinău ai organizatiei sunt de părere că proiectul afectează în mare măsură principiile democratice ale unui stat de drept : suprematia legii, separaţia puterilor, independenta puterii judiciare. De asemenea, submineaza principiul descentralizării si auto administrării publice locale.

Preşedintele Comitetului Helsinki, Stefan Urîtu: „Daca se şterge graniţa între puterile de stat, adică nu mai stim cine şi de ce răspunde, şi o persoana submineaza mai laes puterea legislativă, deci asta este o cale directă spre instaurarea unei dictaturi. Vorbeam la telefon cu colegii nostri
din Belarus şi ei într-o anumită măsură cunosc propunerile acestea şi ei au spus că se aseamana foarte mult cu ceea ce a propus Lukaşenka în 1996.”

Raportul Comitetului Helsinki conţine o analiză amanunţită a modificărilor propuse de preşedinţie în comparaţie cu prevederile Constituţiilor franceză, germană, spaniolă, italiana şi portugheză. Prin modificarea propusă la artcolul 77, aliniatul 2 al Constituţiei, şeful statului este abilitat „cu funcţia de mediere între puteri, între stat şi societate.” Comitetul Helsinki apreciaza ca aceasta atribuţie atenteaza direct la principiul separaţiei puterilor în stat şi este o noţiune care nu se regăseşte în nici o constituţie europeana. In modificarile la alte trei articole, activitatea parlamentului este marginalizata prin abilitarea guvernului cu dreptul de a adopta hotariri-legi, ceea ce, potrivit experţilor, ar însemna că guvernul va adopta el însuşi legi pe care tot el să le execute.

Reamintim că în proiectul de modificare a Constituţiei se mai propune instituirea controlului deplin al sefului statului asupra tuturor instantelor judecătoreşti, inclusiv asupra Curtii Supreme de Justitie, care, ipotetic, se accentueaza in raportul Comitetului Helsinki ar putea elucida si cazuri în care ar fi implicat preşedintele republicii. După spusele lui Ștefan Urîtu: „De fapt, în actuala Constituţie sunt citeva momente care necesită modificări, dar care nu sunt propuse in acest proiect deşi ele ar fi prioritare. Mă refer la articolul 24 sau 25 în care se stipuleaza ca pedeapsa capitala mai ramine ca masura de pedeapsa, provizorie, excepţională, în anumite cazuri. In codul penal, care este practic elaborat acum, aceasta pedeapsă nu mai exista nici ca excepţtie, deoarece standardele internaţionale nu permit pedeapsa capitala.”

Raportul Comitetului Helsinki conţine în final un set de recomandări catre parlament şi preşedintie, organizatiile social politice din republica si organizatiile internaţionale. Organismele financiare internationale şi ambasadele acreditate la Chişinau sunt rugate sa condiţioneze sprijinul şi asistenţa pentru Republica Moldova prin ataşamentul nederobabil şi continuu al acesteia a principiile suprematiei legii, separării puterilor în stat, independenţei puterii judecătoreşti. Consiliul Europei si ONU sunt solicitate să monitorizeze ajustarea modificarilor propuse normelor democratice. Preşedintelui Republicii Moldova, Comitetul Helsinki îi recomandă sa se conformeze principiilor internaţionale democratice şi să iniţieze consultări în problema necesităţii schimbării sistemului de guvernare cu formaţiunile social politice din republica. Din Chisinau, Eleonora Lisnic, pentru REL.
XS
SM
MD
LG