Linkuri accesibilitate

Interviu cu Feodor Angheli cu ocazia celui de-al doilea Congres Internațional al Găgăuzilor

În aceste zile la Comrat, în autonomia găgăuză, se desfăşoară cel de-al doilea Congres internaţional al găguzilor. La el participă reprezentanţi ai comunităţii găgăuze din Turcia, România, Azerbaidjan, Bulgaria, Rusia, etc. Participanţii au discutat mai ales problemele limbii şi identităţii găgăuze şi despre posibilitatea deschiderii unui centru cultural al găgăuzilor din întreaga lume. Într-un comunicat al organizatorilor manifestării se spune: “Congresul este un eveniment important pentru păstrarea etniei şi el are menirea să consolideze relaţiile economice şi culturale”. Valeriu Caţer a discutat aseară cu unul dintre participanţii la acest congres, Feodor Angheli, originar din Găgăuzia, fost ambasador al Republicii Moldova la Ankara.

Feodor Angheli:
Au paticipat din 17 ţări – Ucraina, Turcia, Grecia, Rusia, SUA, din Brazilia. Au fost gagauzi care prima dată au plecat din Basarabia în anul 1925-26 şi asta însemnă că e a treia generaţie de găgăuzi, acum sunt şi moldoveni bineînţeles, au prezentat un film foarte interesant - despre felul cum aceşti oameni au păstrat limba maternă. Vă imaginaţi ce înseamn asta, au trecut peste 70 de ani şi generaţia a treia a păstrat limba găgăuză. A vorbit o doamnă, îmi pare rău, găgăuzii noştri din satele noastre nu vorbesc uneori atît de bine limba maternă.
La congres au lucrat două panele – la unul s-a vorbit despre dezvoltarea limbii, culturii şi istoriei găgăuze. La un alt panel s-a vorbit despre business. A vorbit şi domnul preşedinte al ţării, domnul Voronin. Nişte cuvinte a spus despre găgăuzi şi despre prietenie şi încă o problemă, eu am rugat şi pe mine m-a susţinut lumea, pentru găgăuzi, ca şi pentru bulgari, pentur ruşii care nu posedă limba de stat este foarte important să o înveţe şi Guvernul, statul nostru, trebuie să ne ajute. Ar fi foarte bine să avem bilingvism – limba română, limba găgăuză, limba rusă. Pentru că astăzi găgăuzii fără limba rusă n-au încotro. Absolvenţii şcolilor mldoveneşti nu ştiu, şi asta e normal, aşa cum acum 20 de ani absolvenţii şcolilor moldoveneşti au ştiut limba rusă, de ce să nu ştie şi găgăuzii noştri acum limba de stat, limba română.

Valeriu Caţer: Tocmai de asta vroiam să vă întreb, dvs consideraţi că pînă în prezent autorităţile centrale nu au depus suficiente eforturi pentru a promova învăţarea limbii de stat, a limbii române, în autonomie?

Feodor Angheli: Aveţi perfectă dreptate. Eu am scris Guvernului, conducerii de vîrf. Anul trecut şi cu domnul Lupu şi domnul Lupu a început o activitate foarte interesantă aici, el a înţeles imediat ce înseamnă cînd o parte nu ştie limba rusă, iar o altă parte nu ştie limba de stat, uitaţi-vă unde e problema. După părerea mea trebuie să fie un program special, indiferent cine va fi la putere după 28 august, dar conducerea trebuie să ştie un lucru – populaţia care nu posedă limba de stat, Guvernul trebuie să aibă o sarcină principală, în fiecare an, în bugetul de stat trebuie să existe bani – 10 la sută, 5 la sută sau 2 la sută, pentru învăţarea limbii de stat. Uitaţi-vă cum e în Germania, dacă vin cetăţeni din alte ţări, Guvernul Germaniei cunoaşte problema şi toată populaţia cunoaşte limba germană. La noi în acest sens, partidele n-au făcut ce trebuie.

Valeriu Caţer: Domnule Angheli, limba română trebuie într-un fel sau altul rezolvată cu susţinerea autorităţilor centrale a celor de la Chişinău. Dar atunci cînd vorbim de limba şi cultura găgăuză oferă autorităţile centrale suficient spaţiu, destulă susţinere pentru ca găgăuzii să-şi dezvolte propria cultură, la ei acolo, în autonomie, în Găgăuzia?

Feodor Angheli: Trebuie să spun nu. Şi iată de ce. Uitaţi-vă, Comratul fără Guvern nu poate să rezolve nici o problemă serioasă şi nici să înveţe limba găgăuză. De ce? Noi nu avem o tipografie, nu avem bază. Să luăm de exemplu, eu am tradus un an şi jumătate „Luceafărul” în limba găgăuză, am tradus „Făt Frumos din lacrimă”, basmul lui Eminescu, am lucrat un an şi jumătate, asta nu e deloc uşor, am tipărit, am dat 12 mii 50 de lei din buzunar pentur pixuri, etc. Avem 2 mii de exemplare, am lucrat fără o copeică, cum zice rusu, fără un bănuţ, cum zice turcul şi 2 mii de exemplare azi rămîn la tipografie. De ce? Guvernul nu a găsit 59 de mii de lei să transfere pentru tirajul. Noi vrem să învăţăm limba găgăuză, dar ajutaţi-ne. Asta s-a vorbit cu domnul preşedinte. S-a spus, domnule preşedinte, cum aşa? S-a vorbit şi cu domnul Stepaniuc. Şi el tot a promis şi din februarie tirajul stă la tipografie. Ce pot să fac eu aşa?

Valeriu Caţer: Domnule Angheli, de cel puţin 8 ani, autorităţile comuniste de la Chişinău, pentru că vorbeaţi despre prezenţa domnului Voronin, la congresul de azi, deci autorităţile de la Chişinău tratează Găgăuzia ca un focar de separatism.

Feodor Angheli: Măi oameni buni, găgăuzii sunt o părticică din poporul Republicii Moldova. Nimeni nu pune astfel problema. Patria noastră este Moldova unită, unică, independentă şi găgăuzii şi noi vom face tot ce trebuie să păstrăm unitatea R. Moldova. Noi nu avem nicăieri în altă parte vreun teritoriu, numai Patria noastră care e aici. Uitaţi-vă ce înseamnă separatism. Asta a fost un joc politic între 1990 pînă în 1998 şi ştiu ce înseamnă separatism şi ce au făcut. Am avut şi noi nişte Bashibuzuki, cum zice turcul, la Comrat în 1990-1993, dar şi aici la Chişinău au fost nişte bashibuzuki. Uitaţi cuvîntul separatism, n-a fost, n-avem şi niciodată nu vom avea. Repet, Moldova e Patria noastră şi împreună cu fraţii noştri moldoveni, ruşii care trăiesc aici, noi trebuie să găsim forţa noastră aici. Vă spun un lucru, politicienii noştri fac deseori o greşeală foarte mare, cînd vin la putere o iau la stînga, la Bucureşti sau la dreapta, la Moscova sau la Ancara sau la Kiev sau la Washington, nu. Forţa noastră e aici în Moldova. Noi trebuie să fim uniţi şi să rezolvăm problemele Patriei noastre, dar trebuie să avem o politică externă justă, nu aşa azi la stînga, mîine la dreapta, aşa nimeni nu duce o politică externă.

Valeriu Caţer: În aceste condiţii ar putea servi autonomia găgăuză drept model pentru reglementarea transnistreană?

Feordor Angheli: Asta puteam fi acum 5 ani, dar astăzi situaţia e alta. Nu s-a schimbat situaţia aici la Comrat, ci la Tiraspol, în Transnistria. Noi trebuie să începem să rezolvăm problema cu adevărat, cu paşi încet-încet, nu cu vorbe goale. Nu vreau să-l critic pe preşedintele Voronin, eu am lucrat cu el cîndva, eram membri ai comiteului Central al Partidului Comunist, dar trebuie să înţelegem că situaţia s-a schimbat în Transnistria. Şi conducerea de aici a făcut nişte greşeli, dar şi conducerea de la Tiraspol. Problema trebuie rezolvată, dar pentru Tiraspol, azi Comratul nu e model. S-a schimbat geopolitica.





XS
SM
MD
LG