Linkuri accesibilitate

Moldova: o mai clară direcție europeană, dar confruntată cu aceeaşi realitate geopolitică


Sam Greene

Sam Greene

Interviu cu Samuel Greene, director adjunct al Centrului Carnegie de la Moscova

Samuel Greene este directorul adjunct al Centrului Carnegie de la Moscova. În mai multe declaraţii făcute presei după alegerile moldovene de miercuri, dl. Greene a spus printre altele că rezultatele acestora au arătat cam câte voturi au fost furate la scrutinul precedent, din 5 aprilie, dar şi câtă popularitate a pierdut între timp partidul de guvernămînt. Mircea Ţicudean l-a întrebat într-un interviu telefonic dacă crede că ce s-a întâmplat miercuri în Moldova a fost sfârşitul conducerii comuniste a ţării.

Directorul adjunct al Centrului Carnegie de la Moscova, Samuel Greene ne-a spus că asistăm la un moment de schimbare în Republica Moldova, după opt ani de guvernare comunistă, deşi – adaugă Greene – ar fi incorect să vedem Moldova de până acum ca pe o ţară comunistă în înţelesul sovietic al cuvântului.

Întrebat dacă crede că partidul comuniştilor este o forţă politică expirată de acum în Moldova, Samuel Greene a răspuns negativ. Comuniştii rămân cea mai redutabilă forţă politică, spune Greene, inclusiv pentru că şi-au construit un aparat vast, care funcţionează bine. Greene aminteşte că opoziţia liberală, chiar dacă va reuşi să formeze guvernul de una singură, va trebui să ţină seama de opinia comuniştilor la alegerea preşedintelui ţării, dacă nu vor încă o alegere anticipată.

„Voronin a făcut echilibristică între Est şi Vest”, ne-a spus Samuel Greene, când l-am rugat să anticipeze evoluţia politicii externe moldoveneşti după aceste alegeri. „Încercînd să fie prieten şi cu Occidentul, şi cu Rusia, Voronin a provocat de fapt o stare de stagnare, pentru că Moldova nu a avut o direcţie limpede.”

„O eventuală coaliţie formată de fosta opoziţie va vrea să pună Moldova pe o direcţie europeană mai clară, anticipează Samuel Greene, numai că asta va fi foarte greu. Viitorul guvern va avea de-a face cu aceeaşi realitate geopolitică. Adică va trebui să accepte faptul că Moldova nu are şanse în momentul de faţă să devină membru al UE, ca şi de realitatea că Moldova nu îşi controlează întregul teritoriu. Iar ca să controleze Transnistria, are nevoie de aprobarea Moscovei”.

Întrebat dacă Rusia ar fi de acord cu o orientare pro-occidentală a Moldovei, Samuel Greene a răspuns că dacă o asemenea orientare înseamnă intrarea în NATO, atunci Moscova cu siguranţă nu va fi binevoitoare. Rusia ştie, pe de altă parte, că aderarea Moldovei la Uniunea Europeană nu este la ordinea zilei, şi nici o eventuală unire cu România, un scenariu pe care Moscova îl detestă mai mult decât pe toate celelalte.

Vestea bună, însă, a continuat dl. Greene, este că Moldova este una din foarte puţinele zone de aşa-numit „conflict îngheţat” unde Moscova ar dispusă să joace un rol constructiv. Rusia nu are un interes economic sau strategic din cale-afară de mare în Moldova, aşa cum are de pildă în zona Caucazului. Moldova ar fi putea fi folosită de ruşi tocmai pentru a demonstra că există cazuri în care poate coopera bine cu Uniunea Europeană în rezolvarea unui conflict.

„Numai că ruşii vor vrea să fie siguri că nu vor fi trădaţi – sigur, o trădare aşa cum o percep ruşii - de o Moldovă care va căuta de pildă să facă parte din NATO”, ne-a spus în finalul interviului Samuel Greene, director adjunct al Centrului Carnegie de la Moscova.
XS
SM
MD
LG