Linkuri accesibilitate

Noul Parlament European va fi la fel de implicat în procesele politice din Moldova


Nicu Popescu

Nicu Popescu

Interviu cu Nicu Popescu (CERE, Londra)

Presa de la Bucureşti constata săptămîna trecută că dificultatile întampinate in formarea noului Parlament European si lupta pentru posturile cheie din legislativul comunitar risca sa blocheze trimiterea unei misiuni de monitorizare a alegerilor anticipate de la Chisinau din 29 iulie. Parlamentul European s-a întrunit abia ieri într-o prima sedinţă, în noua sa formulă, iar mîine Conferinta Presedintilor din Parlamentul European urmează să decidă asupra unei eventuale delegaţii de monitorizare a alegerilor de la Chisinau, care ar putea avea patru membri.

Intre timp, opozitia liberala din Moldova acuză pregatirea unor noi fraude masive si nerespectarea de catre comunisti a Rezoluţiei Parlamentului European din 7 mai 2009. Vom aminti că in această rezoluţie Parlamentul European a criticat dur modul în care s-au desfasurat alegerile din 5 aprilie si abuzurile comise de autorităţile comuniste de la Chişinău în urma dezordinilor din 7 aprilie. În acelaşi timp, unor instituţii europene li s-a reproşat reacţia tardivă pe care au avut-o faţă de aceste evenimente.

Despre modul în care Uniunea Europeană ar putea asigura corectitudinea acestor alegeri, a vorbit aseară pe această temă Valeriu Caţer cu Nicu Popescu, doctor în ştiinţe politice şi cercetător la Centrul European pentru Relatii Externe de la Londra, întrebandu-l întîi de toate dacă Parlamentul European va trimite pînă la urmă o misiune de monitorizare proprie la alegerile din 29 iulie
.

Valeriu Cater: Va reusi sau nu Parlamentul European sa examineze problema unei misiuni de monitorizare a alegerilor din Republica Moldova pana la data scrutinului?

Nicu Popescu: De fapt Uniunea Europeana si Parlamentul European nu monitorizeaza separat procesele electorale din spatiul central si est european, ci o face in cooperare cu OSCE si cred ca aceasta practica nu se va schimba in contextul alegerilor urmatoare.

Valeriu Cater: Dar, avand in vedere declaratia Parlamentului European, de legislatura trecuta deja, cea in care a criticat foarte dur modul in care autoritatile de la Chisinau au administrat criza politica de dupa alegerile din 5 aprilie, inseamna asta ca noul Parlament European e mai putin interesat de realitatile electorale din Repubica Moldova?

Nicu Popescu: Nu, in nici un caz. Noul Parlament va fi la fel de implicat in procesele politice din Republica Moldova si in relatiile dintre Uniunea Europeana si Moldova. Insa exista cateva dificultati practice, bunaoara Parlamentul European care a fost reales in iunie curent s-a reunit in prima sedinta abia pe 14 iulie si cred ca pentru urmatoarele o luna-doua nu este clar cine anume in Parlamentul European se va ocupa de dialogul politic cu Republica Moldova. Insa acest lucru nu are nici un impact asupra monitorizarii alegerilor, pentru ca, indiferent de aceste proceduri interne din Parlamentul European, parlamentarii europeni vor participa la monitorizarea alegerilor prin intermediul misiunii OSCE. Acestea fiind spuse, trebuie sa recunoastem ca din partea Parlamenului European exista careva intrebari fata de OSCE. Mai multi parlamentari europeni si-au exprimat o anumita nedumerire asupra concluziilor OSCE privitor la alegerile din Armenia, in februarie 2008, in Georgia in mai 2008, in Azerbaidjan in toamna 2008 si in Republica Moldova in aprilie 2009. Deci exista o discutie mai larga in Parlamentul European, daca aceasta cooperare cu OSCE si participarea la misiunile de observare OSCE corespunde intru totul standardelor mai inalte pe care Uniunea Europeana le asteapta de la partenerii sai in domeniul democratiei; insa acest tip de dubii, pe care unii parlamentari europeni le au in privinta OSCE, nu crrd ca vor duce la o solutie rapida. Mai degraba este o discutie care va avea loc inca, in lunile urmatoare si nu se va rasfrînge asupra acestor alegeri din Republica Moldova.

Valeriu Cater: Inseamna asta ca institutiile europene vor cauta si alte cai de a determina progresul reformelor democratice in spațiul postsovietic decat cele pe care le-au practicat pana in prezent?

Nicu Popescu: Nu cred ca este obligatia sau interesul Uniunii Europene de a cauta parghii de influenta asupra Republicii Moldova, inclusiv in context electoral. Realitatea este ca Republica Moldova si-a asumat anumite angajamente democratice in primul rand prin propria Constitutie, dar si prin participarea sa la Consiliul Europei, la OSCE si prin semnarea planului de actiuni Moldova – Uniunea Europeana. Si, in acest caz, cred ca Parlamentul European si statele membre ale Uniunii Europene vor judeca procesul de apropiere de Uniunea Europeana independent de procesul electoral. Asa cum decurg lucrurile si campania electorala pana acum, mai degraba creaza potentialul indepartarii Republicii Moldova de standardele europene si de Uniunea Europeana. Implicarea structurilor de stat in campania electorala de partea unui partid, lipsa pluralismului in mass-media de asemenea creaza conditii care de fapt vor crea probleme majore pentru relatiile dintre Moldova si Uniunea Europeana in viitorul apropiat, daca situatia cu democratia in Republica Moldova continua sa se deterioreze, asa cum s-a intamplat in ultimele cateva luni.

Valeriu Cater: Putem observa ca aceste regrese, pe care le-ati semnalat si Dvs, sunt stimulate intr-un fel sau altul si de pozitia Rusiei, angajata intr-un fel de competitie cu Uniunea Europeana in regiune. Uniunea Europeana nu ar putea replica la aceasta ofensiva rusa, aici in Republica Moldova?

Nicu Popescu: Nu cred ca trebuie sa vedem situatia cu democratia din Republica Moldova drept o problema a politicii ruse sau a politicii europene. Bunaoara, daca ne uitam la Ucraina, politica rusa fata de Ucraina este pe alocuri mult mai activa si mai ambitioasa decat in cazul Republicii Moldova, dar acest lucru nu a insemnat ca Ucraina s-a transformat intr-un stat autoritar. Si in cazul Georgiei, asupra careia presiunile rusesti sunt destul de inalte, Georgia la aceasta etapa are un nivel de pluralism mai ridicat decat in Republica Moldova, inclusiv atunci cand vine vorba de puralismul in mass-media, dar si de modul cum gestioneaza institutiile de stat si cum tolereaza institutiile de stat protestele pasnice. Si cred ca, in acest context, nu trebuie sa cautam scuze sau explicatii de ordin extern, or boala care incepe sa cuprinda Republica Moldova are niste explicatii interne si aceasta boala a insuficientei democratice in Republica Moldova deja a lovit in relatiile dintre Moldova si Bruxelles si va lovi si mai serios in viitorul apropiat, daca tendintele actuale vor continua.

Valeriu Cater: Si totusi, Rusia a promis guvernului de la Chisinau un ajutor financiar de jumatate de miliard de dolari, asta in plina campanie si in toiul unei crize economice tot mai evidente, oferind astfel un atu evident partidului de guvernamant de la Chisinau. Poate Uniunea Europeana ar fi cazul macar in acest fel sa dea de inteles ca nu este straina de probleme economice ale Republicii Moldova, de cele economice de exemplu?

Nicu Popescu: In primul rand, si Uniunea Europeana, si organizatiile internationale financiare – in primul rand FMI – si-au declarat disponibilitatea de a discuta oferirea asistentei economice pentru Republica Moldova. Atunci cand vorbim de promisiunile Rusiei, trebuie sa ne dam seama ca Rusia a promis foarte multi bani mai multor state postsovietice, inclusiv Kirghiziei, inclusiv 7 miliarde si jumatate Comunitatii Economice Euroasiatice, Armeniei, Belarusiei si a promis si 5 miliarde de dolari Ucrainei, si chiar in toamna a promis asistenta financiara si Islandei daca va amintiti. In cea mai mare parte aceste oferte ale Federatiei Ruse nu au ramas decat promisiuni si in cazul Republicii Moldova nu stim daca acest credit a fi realizat vreodata. Cat despre impactul acestei oferte asupra procesului electoral din Moldova, cred ca in fond cetatenii Republicii Moldova au ocazia de a alege daca ei cred ca problemele cu care se confrunta Republica Moldova, atat economice, cat si politice, de politizarea politizarea structurilor de stat, de problemele de coruptie majore, de franare in relatiile cu Uniunea Europeana, daca aceste probleme pot fi pot fi solutionate cu jumatate de miliard de dolari sau nu. Si cred ca raspunsul este destul de evident.

Valeriu Cater: In concluzie, vreti cumva sa spuneti ca Uniunea Europeana nu va incerca sa influenteze intr-un fel sau altul optiunile electorale ale moldovenilor – economic sau politic – in competitie cu Rusia de exemplu, tocmai pentru a nu fi acuzata de amestec in afacerile interne ale Republicii Moldova?

Nicu Popescu: Uniune Europeana nu este Rusia. Uniunea Europeana nu doreste sa controleze state vecine, nu doreste sa-si edifice o sfera de influenta. Uniunea Europeana este bazata pe anumite valori, daca Republica Moldova doreste sa se apropie de Uniunea Europeana, aceasta va trebui sa corespunda standardelor democratice. Uniunea Europeana ofera un model atractiv pe termen lung, de dezvoltare. Absolut toti vecinii, intr-un fel sau altul doresc sa se apropie si doresc sa se integreze in Uniunea Europeana si nu tine nici de valorile, nu este nici in interesele Uniunii Europene sa intre intr-o competitie cu Rusia pentru niste guverne care nu intotdeauna respecta drepturile democratice.
XS
SM
MD
LG