Liderii din G8, grupul principalelor puteri economice ale lumii, au promis 20 miliarde de dolari pentru dezvoltarea agriculturii în ţările sărace. Această promisiune făcută la summit-ul G8 din oraşul italian L'Aquila aduce o schimbare de optică în felul cum sunt ajutate ţările cu deficit alimentar. În loc de ajutoare sub formă de hrană, ele vor primi mai ales investiţii în agricultură pentru a-şi creşte alimentele proprii.
Statele Unite au folosit summit-ul ca să promoveze această schimbare de optică, promiţînd şi cea mai mare cotă din ajutorul de 20 de miliarde de dolari pentru dezvoltarea agriculturii ţărilor sărace în următorii 3 ani. Noua administraţie americană doreşte să se concentreze mai curând pe strategii pe termen lung, decât pe ajutoarele de urgenţă.
Mărimea ajutoarelor agricole promise depăşeşte aşteptările. Cu toate acestea, principalele ţări destinatare, ţările din Africa, le-au amintit celor bogate că aşteaptă încă onorarea deplină a promisiunilor din trecut. În 2005 în Scoţia, G8 a promis să mărească, până în anul 2010, suma ajutoarelor anuale la 50 de miliarde de dolari, jumătate din care urmau să fie destinate pentru Africa. Dar unii donatori, între care gazda summit-ului G8 de azi, Italia, nu s-au ţinut de cuvânt.
Naţiunile Unite spun că numărul oamenilor subnutriţi a crescut în ultimii doi ani şi se aşteaptă că va trece de 1 miliard anul acesta, inversînd tendinţa de reducere din ultimele 4 decenii.
"Ajutoarele alimentare rămân necesare pentru că există oameni care suferă de pe urma secetei, inundaţiilor sau conflictelor şi au nevoie imediată de hrană”, a spus Jacques Diouf, şeful agenţiei ONU pentru Agricultură şi Alimentaţie. „Dar ca să hrănim 1 miliard de oameni, trebuie să-i ajutăm să-şi crească propriile alimente”, a spus oficialul ONU. Ţările G8, chiar dacă au mutat accentul, spun că vor continua cu ajutoarele de urgenţă.
La summitul din L'Aquila, liderii din G8 au făcut puţine progrese la discuţiile pe alte teme, ca încălzirea globală. Principalele ţări cu economii emergente au refuzat până acum să semneze angajamentului de înjumătăţire a emisiilor de gaze de seră la nivel global până 2050. „Există unele frustrări, a declarat preşedintele francez Nicolas Sarkozy. Unii s-au aşteptat că toată lumea poate fi convinsă imediat, cu rezultate imediate. Chiar dacă nu s-a întâmplat aşa, lucrurile progresează”, a mai spus Sarkozy.
Pe tema crizei financiare globale, liderii din G8 au spus că au rămas încă ameninţări grave la adresa economiilor lumii şi că ar putea fi nevoie de noi stimulente guvernamentale. Dar unii lideri, între care cancelarul german Angela Merkel au respins discutarea unor noi măsuri pe termen lung, cum ar fi propunerea Chinei făcută la summit să se găsească o alternativă pentru dolar ca monedă a rezervelor valutare internaţionale.
Statele Unite au folosit summit-ul ca să promoveze această schimbare de optică, promiţînd şi cea mai mare cotă din ajutorul de 20 de miliarde de dolari pentru dezvoltarea agriculturii ţărilor sărace în următorii 3 ani. Noua administraţie americană doreşte să se concentreze mai curând pe strategii pe termen lung, decât pe ajutoarele de urgenţă.
Mărimea ajutoarelor agricole promise depăşeşte aşteptările. Cu toate acestea, principalele ţări destinatare, ţările din Africa, le-au amintit celor bogate că aşteaptă încă onorarea deplină a promisiunilor din trecut. În 2005 în Scoţia, G8 a promis să mărească, până în anul 2010, suma ajutoarelor anuale la 50 de miliarde de dolari, jumătate din care urmau să fie destinate pentru Africa. Dar unii donatori, între care gazda summit-ului G8 de azi, Italia, nu s-au ţinut de cuvânt.
Naţiunile Unite spun că numărul oamenilor subnutriţi a crescut în ultimii doi ani şi se aşteaptă că va trece de 1 miliard anul acesta, inversînd tendinţa de reducere din ultimele 4 decenii.
"Ajutoarele alimentare rămân necesare pentru că există oameni care suferă de pe urma secetei, inundaţiilor sau conflictelor şi au nevoie imediată de hrană”, a spus Jacques Diouf, şeful agenţiei ONU pentru Agricultură şi Alimentaţie. „Dar ca să hrănim 1 miliard de oameni, trebuie să-i ajutăm să-şi crească propriile alimente”, a spus oficialul ONU. Ţările G8, chiar dacă au mutat accentul, spun că vor continua cu ajutoarele de urgenţă.
La summitul din L'Aquila, liderii din G8 au făcut puţine progrese la discuţiile pe alte teme, ca încălzirea globală. Principalele ţări cu economii emergente au refuzat până acum să semneze angajamentului de înjumătăţire a emisiilor de gaze de seră la nivel global până 2050. „Există unele frustrări, a declarat preşedintele francez Nicolas Sarkozy. Unii s-au aşteptat că toată lumea poate fi convinsă imediat, cu rezultate imediate. Chiar dacă nu s-a întâmplat aşa, lucrurile progresează”, a mai spus Sarkozy.
Pe tema crizei financiare globale, liderii din G8 au spus că au rămas încă ameninţări grave la adresa economiilor lumii şi că ar putea fi nevoie de noi stimulente guvernamentale. Dar unii lideri, între care cancelarul german Angela Merkel au respins discutarea unor noi măsuri pe termen lung, cum ar fi propunerea Chinei făcută la summit să se găsească o alternativă pentru dolar ca monedă a rezervelor valutare internaţionale.
