În ultimii ani, mai mulţi guvernanţi şi cinovnici au semnalat un fapt pe care-l consideră îngrijorător: Moldova produce pe bandă rulantă oameni cu studii superioare, care nu-şi valorifică specialitatea obţinută sau care nu au vocaţia necesară. Altfel spus, prin universităţile moldoveneşti trec, ca printr-o curte de trecere, o sumedenie de tineri care nu au nici în clin, nici în mînecă cu facultatea aleasă. Ei devin studenţi de dragul diplomei.
Recent, şi-a exprimat îngrijorarea în această privinţă şi Tatiana Mistreanu, şefă a Secţiei Inspecţie şcolară a DGETS: “Unii dintre bacalaureaţi nu au ce căuta la facultate. Mulţi, după absolvirea facultăţii, pleacă peste hotare să muncească la construcţii sau vînd la piaţă. Ar fi bine dacă din start s-ar duce la o şcoală de meserii şi ar însuşi specialitatea care le place. Un frizer bun, de exemplu, are un salariu decent, ca şi un specialist cu studii superioare. În SUA e altfel. Majoritatea absolvenţilor acolo doresc să devină şefi de metro, de frizerii, de restaurante…”
Ce să spun? Am impresia că guvernanţii şi funcţionarii au dreptate pînă la un punct. Bineînţeles că e anormal ca o facultate de pedagogie sau de electrotehnică să producă gastarbeiteri şi vînzători la piaţă. Bineînţeles că în SUA tinerii doresc să devină şefi de metrou sau de frizerii. Numai că şi SUA nu e R. Moldova.
În acest spaţiu ciudat-miraculos nu numai că nu există metrou, dar şi perspectivele oferite de şcolile de meserii par nesigure. În acest spaţiu, business-ul mic nu prea e încurajat, nu prea e susţinut să se dezvolte. Cel puţin asta e convingerea unui prieten de-al meu care e… şeful unei mici frizerii din sectorul Botanica. El mi-a zis că statul şi fiscul nu i-au oferit niciodată nici cea mai mică-provizorie facilitate. Atitudinea lor faţă de mica frizerie e ca şi faţă de o mare întreprindere. Sau, iată, recent guvernanţii au decis să le repartizeze fermierilor cu peste 50 de hectare cîte 10 litri de motorină pentru fiecare hectar. Dar de ce nu ar merita nişte motorină şi cel care are numai 20 sau 30 de hectare?
Aşa că puhoiul de bacalaureaţi care ia cu asalt facultăţile e explicabil. Şi, la urma urmei, ar trebui să remarcăm nu numai mulţimea de doritori care vor la facultate, ci şi faptul că universităţile îi acceptă pe mai toţi aceşti doritori. Căci nu doar tinerii au nevoie de facultăţi. Au nevoie şi facultăţile (inutile), pentru a supravieţui, de tineri, nu-i aşa?
Recent, şi-a exprimat îngrijorarea în această privinţă şi Tatiana Mistreanu, şefă a Secţiei Inspecţie şcolară a DGETS: “Unii dintre bacalaureaţi nu au ce căuta la facultate. Mulţi, după absolvirea facultăţii, pleacă peste hotare să muncească la construcţii sau vînd la piaţă. Ar fi bine dacă din start s-ar duce la o şcoală de meserii şi ar însuşi specialitatea care le place. Un frizer bun, de exemplu, are un salariu decent, ca şi un specialist cu studii superioare. În SUA e altfel. Majoritatea absolvenţilor acolo doresc să devină şefi de metro, de frizerii, de restaurante…”
Ce să spun? Am impresia că guvernanţii şi funcţionarii au dreptate pînă la un punct. Bineînţeles că e anormal ca o facultate de pedagogie sau de electrotehnică să producă gastarbeiteri şi vînzători la piaţă. Bineînţeles că în SUA tinerii doresc să devină şefi de metrou sau de frizerii. Numai că şi SUA nu e R. Moldova.
În acest spaţiu ciudat-miraculos nu numai că nu există metrou, dar şi perspectivele oferite de şcolile de meserii par nesigure. În acest spaţiu, business-ul mic nu prea e încurajat, nu prea e susţinut să se dezvolte. Cel puţin asta e convingerea unui prieten de-al meu care e… şeful unei mici frizerii din sectorul Botanica. El mi-a zis că statul şi fiscul nu i-au oferit niciodată nici cea mai mică-provizorie facilitate. Atitudinea lor faţă de mica frizerie e ca şi faţă de o mare întreprindere. Sau, iată, recent guvernanţii au decis să le repartizeze fermierilor cu peste 50 de hectare cîte 10 litri de motorină pentru fiecare hectar. Dar de ce nu ar merita nişte motorină şi cel care are numai 20 sau 30 de hectare?
Aşa că puhoiul de bacalaureaţi care ia cu asalt facultăţile e explicabil. Şi, la urma urmei, ar trebui să remarcăm nu numai mulţimea de doritori care vor la facultate, ci şi faptul că universităţile îi acceptă pe mai toţi aceşti doritori. Căci nu doar tinerii au nevoie de facultăţi. Au nevoie şi facultăţile (inutile), pentru a supravieţui, de tineri, nu-i aşa?
