Linkuri accesibilitate

Demisia: mantra săptămînii ce se încheie

Cuvântul demisie a fost mantra săptămânii care se încheie. Sau poate că doar o vocaliză înainte ca stridenţele politicii să capete numele de propagandă electorală. Parlamentarii şi-au pus în gând să afle prin ce subterane economice băltesc acum banii cheltuiţi cu finanţarea Zilei tineretului.

Adevărul este şi mai labirintic decât s-a crezut la prima vedere - se pare că mare parte din cheltuielile făcute pe hârtie de ministerul tineretului au fost făcute în realitate de un cunoscut patron media care a şi televizat o parte din spectacole. Deşi dna Ridzi, ministrul tineretului, se scufundă sub povara propriilor declaraţii, este, în continuare, susţinută de partid care, spun unii, ar vrea o demisie, dar la momentul oportun. Oportun poate politic, pentru că din alte puncte de vedere cel mai oportun moment ar fi fost atunci când s-a publicat lista de cheltuieli. A ei şi a soţului, primar în Petroşani şi grabnic vărsătoriu de bani bugetari nevinovaţi. El pare să fi plătit cu mai bine de un milion de euro o dubioasă firmă de consultanţă pentru a face un mirobolant şi absurd studiu despre turismul montan.

Oricum, parlamentarii din comisie nu s-au dezis şi au cucerit noi rate de audienţă, reuşind să transforme, cel puţin parţial, audierile în bâlci televizat. Postul de clovn de serviciu a fost câştigat de unul dintre colegii de partid al ministrului tineretului care şi-a insultat colegii şi a cerut mereu pauze de cafea. Pentru un parlament care, după cum demonstrează un studiu publicat zilele trecute, a dezbătut şi votat doar o lege în actuala sesiune, timpul petrecut la comisie pare o risipă inutilă. Însă chiar şi-aşa, performanţele comisiei sunt remarcabile, dovedind că, dacă e vorba de execuţii publice, politicienii sunt mereu disponibili. Cu condiţia ca executaţi să fie alţii, fireşte, iar gloanţele să fie decontate.

Nu e singurul cap de ministru care are probleme cu echilibrul. Căci şi ministrul muncii Marian Sârbu şi-a pierdut capul în stufoasa lege a salarizării, propunând spre aprobare o versiune atât de diferită de cea negociată că a reuşit să-i stupefieze pe partenerii de dialog social. Mai mult, un secretar de stat recunoaştea că modificările s-au făcut pe genunchi, fără a-i mai avertiza nici pe sindicalişti sau patroni, nici pe premier. Cei doi sunt acum ţinte mergătoare pentru nişte sindicalişti care simt tot mai mult că entuziasmul cu care au susţinut actuala formulă guvernamentală a fost manipulat. Nu-i vorbă că şi proiectul de lege a reuşit să nemulţumească pe toată lumea pentru că statul, adică o mână (mai bine zis, un pumn) de politicieni strâns în jurul valorilor economice, politice şi familiale urmează să ia haiduceşte de la toţi pentru a risipi banii, cum se vede, pe sub masă cu licitaţii trucate, dedicate prietenilor de partid şi afaceri.

La fel de dezamăgiţi se simt şi patronii din turism, cei care o duceau la început de mandat pe ministrul turismului, pe un val de trandafiri într-un mare tur al peisajelor naţionale. Acum, totul pare de domeniul trecutului şi hotelierii spală lenjeria în public cerând un divorţ românesc pentru că dna ministru nu ar fi făcut altceva decât să-şi promoveze imaginea. Şi poate că tocmai buna ei imagine a făcut ca, în vremuri de criză, cu tot şomajul, inflaţia, criza bancară şi sărăcia de masă, dna Udrea să reuşească să amâne cu un an plata unui împrumut personal de peste trei milioane de euro în condiţii mai mult decât avantajoase, la care nu poate aspira un muritor de rând ci doar un nemuritor din guvern, dovedind, astfel, că are în loc de miocard, numai un card. Bancar.
XS
SM
MD
LG