Linkuri accesibilitate

Forum de investiţii cu participare occidentală

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem ca de obicei cu un buletin de ştiri cu principalele evenimente ale săptămînii trecute, prezentate de colega mea, Valentina Ursu.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Primul forum transnistrean de investiţii a avut loc pe 4-5 iunie la Tiraspol. La forum au participat reprezentanţi ai administraţiilor regionale din Rusia şi Ucraina, din partea unor structuri financiare şi a camerelor de comerţ şi industrie străine, potenţiali investitori. La forum au fost prezentate aproximativ 100 de proiecte de investiţii în industrie, agricultură, infrastructură socială şi ocrotirea sănătăţii, turism şi în domeniul inovaţiilor. Printre participanţi a fost şi reprezentantul special al Uniunii Europene în Republica Moldova, Kalman Miszei, care a subliniat importanţa şi oportunitatea acestui forum în contextul crizei economice. Kalman Miszei a declarat că Uniunea Europeană este gata să acorde tot sprijinul în realizarea practică a măsurilor de încredere pentru cele două maluri ale Nistrului şi integrarea lor economică.

Preşedinţii Armeniei si Azerbaidjanului, Serj Sarkisian şi Ilham Alyev s-au întâlnit joi în Rusia într-o nouă încercare de a găsi o soluţie pentru conflictul din Nagorno-Karabah. Întâlnirea a fost găzduită la Sankt Petersburg de preşedintele Rusiei Dmitrii Medvedev şi nu a adus, se pare, rezultate spectaculoase.

În Republica Moldova vor avea lor alegeri parlamentare anticipate, după eşecul celei de a doua tentative de alegere a şefului statului. Opoziţia parlamentară a boicotat votul, spunînd că anticipatele ar fi singura şansă de revenire la normalitate, după fraudarea alegerilor parlamentare din 5 aprilie şi represiunile ce au urmat.

Parlamentul ucrainean l-a demis pe ministrul apărării Iurii Ehanurov, un apropiat al preşedintelui Victor Iuşcenko, după ce premierul Iulia Timoşenko a acuzat ministerul său de proliferarea corupţiei. 4 din cele 5 fracţiuni parlamentare au votat pentru demiterea lui Ehanurov, care califică acuzaţiile drept o răfuială politică. Ehanurov susţine că fotoliul său a fost eliberat pentru un reprezentant al Partidului Regiunilor, anume cu acest partid blocul Iuliei Timoşenko ar intenţiona să formeze o nouă coaliţie de guvernare. În anturajul preşedintelui Iuşcenko nu se exclude că în viitorul apropiat ar putea fi demişi şi ultimii miniştri numiţi de şeful statului.

Rusia avertizează din nou că Ucraina ar putea crea probleme consumatorilor de gaze din Uniunea Europeană. Moscova a avertizat Bulgaria că dacă ucrainienii nu-şi plătesc datoriile pentu gazul pompat în depozitele lor subterane, Gazprom va înceta livrările, iar Bulgaria şi alte ţări vor fi afectate. Comisia Europeana a informat că va trimite o delegaţie la Moscova şi Kiev pentru a înţelege mai bine natura disputei lor privind plata gazelor.

Aflat la Cairo, preşedintele Statelor Unite Barack Obama a pledat pentru o nouă era în relaţia ţării sale cu lumea musulmană. Într-un discurs aşteptat cu mult interes, Obama a arătat că elemente extremiste au exploatat tensiunile dintre Occident si lumea musulmană și a spus că „ciclul neincrederii trebuie încheiat”. Referitor la disputa israelo-palestiniană, Obama a confirmat faptul că administraţia sa susţine soluţia creării a două state. El a cerut palestinienilor să renunţe la violență, iar Israelului să pună capăt extinderii aşezărilor evreieşti din teritoriile palestiniene. Cît priveşte Iranul, Obama a declarat că are dreptul la un program nuclear civil, dar că nu poate fi permisă izbucnirea unei curse a înarmării nucleare în Orientul Mijlociu.

Lideri din lumea întreagă cu reacţionat pozitiv la discursul preşedintelui Obama: guvernul israelian a declarat că speră şi el într-o soluţie paşnică a conflictului cu palestinienii; Javier Solana, responsabil cu politica externă a Uniunii Europene a vorbit despre un discurs care va deschide o nouă pagina în relațiile cu lumea arabă, iar şeful Ligii Arabe a salutat discursul drept “echilibrat”.

Pe 4 iunie s-au împlinit 20 de ani de la primele alegeri semi-libere din blocul comunist, cele din Polonia, organizate în urma negocierilor la masa rotundă între regimul comunist si sindicatul Solidaritatea. Cum era de aşteptat, sindicatul a cîştigat atunci o victorie zdrobitoare. Au urmat, rind pe rind, revoluţiile din toate ţările est-europene – un proces de dezintegrare a regimului comunist care s-a încheiat în 1991, cu dispariţia Uniunii Sovietice. Seria manifestărilor comemorative a alegerilor poloneze va culmina in noiembrie, cînd va fi marcată căderea Zidului de la Berlin.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Dragi ascultători, astăzi discutăm despre primul forum de investiţii din regiunea transnistreană, iar invitatul emisiunii este economistul Galina Şelari, directorul Centrului pentru Investigaţii Strategice şi Reforme din Moldova. Dnă Şelari, aţi fost printre participanţii la reuniune, ce impresie v-a lăsat?

Galina Şelari: „În primul rînd, forumul a fost foarte bine organizat. Camera de comerţ şi industrie de la Tiraspol a reuşit acest lucru în termene restrînse şi întro perioadă complicată în întreaga lume, de criză economică. A fost o prezentare foarte bună a regiunii, a proiectelor propuse: şi a celor sociale, şi a proiectelor de dezvoltare regională sau pe domenii concrete. A avut loc şi o masă rotundă, la care a fost şi Igor Smirnov, unde absolut toţi participanţii, din cele 12 ţări reprezentate la forum – subliniez, 12 state - au spus că au găsit pentru ei lucruri interesante: şi businessmanii din Germania, şi cei din Franţa, din Spania şi chiar din România au remarcat că există proiecte foarte interesante şi că toţi intenţionează să revină pentru a munci”.

Radu Benea: Deci, interesul faţă de cele aproape 100 de proiecte prezentate la forum a fost destul de mare...

Galina Şelari: „Toate au trezit un interes, într-o măsură mai mare sau mai mică, dar eu cred că aproape jumătate din proiectele prezentate au şanse de realizare”.

Radu Benea: Dnă Şelari, a trezit vreun ecou printre participanţii la forum îngrijorările exprimate de reprezentanţii Uniunii Europene pentru slaba integrare economică a celor două maluri ale Nistrului, mai ales acum cînd se simt din plin efectele negative ale crizei economice globale?

Galina Şelari: „Vreau să vă spun un paradox. Despre posibilitatea de a înfrunta împreună dificultăţile a vorbit şi dl Miszei, despre posibilitatea depăşirii în comun a dificultăţilor a vorbit şi dl Cesare de Montis, şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău; ambii au vorbit şi despre nevoia realizării unor măsuri de încredere. Toate acestea au fost percepute de o manieră pozitivă şi de reprezentanţii administraţiei şi ai businessului din Transnistria, şi ce e mai important, foarte pozitiv aceste lucruri au fost percepute de participanţii străini la forum, din Occident. Dar este foarte dureros că nu a fost nici un reprezentant de pe malul drept al Nistrului, nici măcar din partea puterii executive, care ar fi confirmat seriozitatea intenţiilor noastre faţă de realizarea măsurilor de încredere. Şi s-a întîmplat cam în felul următor că Europa e pregătită să ajute, Transnistria e gata să primească acest ajutor, dar pentru că nimeni de pe malul drept nu a fost prezent, a lipsit o componentă foarte importantă pentru a se putea vorbi într-adevăr despre intenţii reale şi posibilităţi reale pentru realizarea acestor lucruri. Cred asta ar trebui să dea de gîndit tuturor şi cred că ar fi fost foarte important ca aceste intenţii europene să fie susţinute nu numai de partea transnistreană, dar şi de cea moldovenească. Cred că ar fi fost o şansă reală de a spune că sîntem nu numai de jure un stat unitar, dar şi că avem intenţii reale ca „de jure” să se transforme în „de facto””.

--------------

Radu Benea: O consecinţă directă a crizei economice globale pentru regiunea transnistreană este creşterea dramatică a ratei şomajului. Oficiul forţei de muncă din Tiraspol e asaltat de lume în căutarea unei slujbe sau pentru obţinerea statutului de şomer. Specialştii spun că numărul şomerilor a crescut de 10 ori faţă de sfîrşitul anului trecut. Majoritatea sînt persoane tinere. Maxim, în vîrstă de 20 de ani, ne-a spus că bate pragul oficiului mai bine de o lună.

„Vin ca şi ceilalţi, să-mi găsesc de lucru. Nu sînt pentru prima dată. Am absolvit colegiul, sînt programator, dar aş accepta şi munca de paznic. Deocamdată, nimeni nu mi-a propus nimic. Sper să obţin ceva la un salariu nu mai mic de 300 de dolari, cam ăsta e minimul meu de existenţă. Pentru regiunea noastră e un salariu nici foarte mic, dar nici prea mare. Acum stau la părinţi, pe cheltuiala lor. Încă nu mă alungă, dar mă presează să-mi găsesc de lucru. Prietenii mei care primeau înainte de criză cîte 300 de dolari pe lună, acum lucrează şi pentru 150 de dolari. E ridicol”.

Reprezentanţi ai oficiului forţei de muncă spun că valul cel mare de şomeri a fost la începutul anului. Acum numărul solicitanţilor e mai mic. Explicaţia specialiştilor e că mulţi dintre şomeri au plecat, cum s-a făcut primăvară, la muncă peste hotare.

Oferta plasată la oficiul din Tiraspol nu satisface nici pe departe cererea. În 5 luni ale anului trecut, cererea a depăşit de trei ori oferta de muncă. Salariile pe care sînt gata să le ofere angajatorii pe timp de criză variază între 300 de ruble (33 de dolari) pentru paznici şi 2500 ruble (278 dolari) pentru un macaragiu. Dar cei care vin la centru de mai multe luni, observă că cerinţele patronilor faţă de potenţialii angajaţi sînt în creştere. În primul rînd, sînt angajate mai greu persoanele trecute de 40 de ani.

Angela îşi caută de lucru deja a treia lună: „Sînt foarte puţine oferte. În al doilea rînd, vîrsta. Îi suni şi te înteabă ce vîrstă ai, după care nici nu vor să mai discute. Vor să angajeze numai tineri de pînă la 25-30 de ani. Mi-au dat un număr de telefon la unitatea militară, unde au nevoie de un om la depozit. Prima întrebare a fost ce vîrstă am, după care n-au mai vrut să continue discuţia”.

Printre cerinţele noi ale angajatorilor este şi cunoaşterea mai multor limbi străine sau deţinerea mai multor specializări. Însă organizaţiile bugetare, unde salariile sînt destul de mici – de pînă la o mie de ruble - sînt dispuse să angajeze şi pensionari, întrucît tinerii nu sînt atraşi de salarii mici.

O tînără pe nume Svetlana spune că nu are bani să-şi plătească în continuare studiile, de aceea a venit şi ea la oficiul forţei de muncă: „Sînt aici pentru prima oară. După ce-am absolvit 9 clase am vrut să-mi găsesc de lucru, dar n-am reuşit. Am venit aici să mă înregistrez. Aş accepta un serviciu şi pentru 150 de dolari, numai nu la măturat strada. Mi-ar place ceva legat de computere”.

Mai mulţi vizitatori ai oficiului forţei de muncă ne-au spus că nu ar vrea să plece la munci peste hotare. Foşti gasterbaiteri spun şi ei că nu şi-ar dori să repete această experienţă.

„Cît se poate să-ţi laşi familia, casa şi să pleci nu ştiu unde. Am obosit. Vreau şi eu un serviciu normal şi să trăiesc acasă. E insuportabil. Mi-au propus să lucrez vînzătoare, mă întreabă de vîrstă. 42 de ani e prea mult pentru ei. Dar, în principiu, nici n-ai de unde să alegi. Aş accepta un serviciu cu un salariu decent ca să îmi pot întreţine familia. Fiul e în clasa a 11-a. Bani nu avem ca să-şi continue studiile şi probabil va merge să muncească. Sigur, nu pentru 100 sau 200 de dolari, măcar vreo 300 de persoană ca să avem un minim decent, să ne ajungă măcar pentru mîncare şi servicii comunale”.

Vara, în perioada vacanţei, studenţilor şi tinerilor din clasele superioare din Tiraspol le este imposibil prcatic să-şi găsească de lucru. Nu există locuri vacante. Dacă în anii trecuţi, tinerii puteau să cîştige şi la prăşit în grădina botanică, acum nici instituţiile bugetare, nici cele private par să nu mai aibă nevoie de muncitori sezonieri.

Din aprilie, ajutorul de şomaj a crescut cu 150 de ruble transnistrene. Acum, ajutorul minim e de 346 de ruble – aproape 38 de dolari, iar mărimea lui maximă e de 545 de ruble sau 60 de dolari. Statutul de şomer se oferă pentru o perioadă de cel mult 9 luni. Dacă şomerul refuză de două ori oferta de la centrul de plasare, el îşi pierde automat statutul şi ajutorul de şomaj. Statutul de şomer se acordă după 15 zile de la înregistrare, dacă persoana s-a concediat din proprie dorinţă. Cei care au rămas fără slujbă din cauza reducerii de personal sau pentru că instituţia a fost lichidată, pot obţine statut de şomer numai după 3 luni, perioadă în care angajatorul e obligat să-i plătească îndemnizaţia de concediere.

Radu Benea: am întrebat-o pe invitata emisiunii noastre, economista Galina Şelari, în ce măsură forumul de investiţii care a avut loc săptămîna trecută la Tiraspol ar da speranţă pentru reducerea ratei şomajului, care în Transnistria a crescut de 10 ori faţă de sfîrşitul anului trecut.

Galina Şelari: „În cazul Transnistriei putem vorbi numai despre şomajul oficial, iar aceste cifre sînt de departe incomplete. Ce ar putea să dea forumul? Să zicem că din 90 de proiecte, faţă de care au manifestat interes investitori reali, se vor materializa măcar 2 proiecte, pînă la sfîrşitul anului sau la anul viitor, acest lucru deja înseamnă crearea noilor locuri de muncă. Acest forum este fără îndoială un lucru foarte pozitiv, pentru că subliniez încă o dată, există un interes real şi este pentru prima dată cînd businessul transnistrean şi nu doar businessul dar şi puterea executivă şi cea locală s-au gîndit la ce au nevoie şi ce pot să prezinte. Şi e foarte dureros că de multe ori Chişinăul se manifestă doar ca o barieră. Din păcate, reprezentarea societăţii civile, a organizaţiei mele neguvernamentale este insuficientă pentru a demonstra că noi sîntem gata de negocieri şi că sîntem gata să realizăm ceva împreună. Şi e foarte important ca această intenţie să o putem utiliza într-o lupta comună cu acele dificultăţi economice care practic sînt aceleaşi pe malul derpt şi stîng ale Nistrului. Ne-ar fi mult mai simplu să lucrăm împreună, dacă nu ne vom încurca, ci ne vom ajuta. E un lucru foarte serios şi asta ar putea rezolva problema şomajului nu doar pe malul stîng al Nistrului, dar şi pe malul drept, unde tot există şomeri, din păcate".

-------------

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.

Pe aceeași temă

XS
SM
MD
LG