Linkuri accesibilitate

Publicaţiile maghiare din România


Un primar pedelist: francofil, anglofil, maghiarofob şi indiferent faţă de germană

Inscripţii uni-, bi-, tri- sau multilingve pe monumentele istorice din Cluj ? Iată o nouă problemă, dezbătută la nivel înalt. Transindex relatează: primarul pedelist al Clujului, Sorin Apostu, a decis: monumentele tre’ să poarte inscripţii în limbile română, engleză şi franceză. Consilierii UDMR protestează: de ce să nu se adauge informaţii în maghiară şi germană, ţinând cont de tradiţiile oraşului, de ţările de provenienţă a majorităţii turiştilor etc. ? Primarul replică: nu, nu se poate. Unu’ la mână: maghiara nu este o limbă de circulaţie internaţională. Germana este, într-adevăr, da’ românii sunt francofoni.

Discuţia continuă în prezenţa comsiarului european pentru multilingvism, Leonard Orban, care, aflat la Cluj, s-a văzut pus în situaţia de a lua atitudine. Reacţia sa, redată de Szabadság: „găsirea unei soluţii necesită multă inteligenţă”.

În Krónika, despre pregătirile pentru alegerile europarlamentare din iunie. Mai exact, despre disputele dintre organizaţiile maghiare, în ajun de scrutin. Aşadar: episcopul europarlamentar Tőkés László este aliatul UDMR în cursa electorală. Nici că s-ar putea altfel: el conduce lista Uniunii. Lista Solidarităţii Maghiare, pe numele ei de campanie. Ei bine, mai-vechii alianţi ai lui Tőkés nu-s solidari cu solidaritatea maghiară. Iar Tőkés îi ceartă, îi ceartă rău.

Preşedinţii consiliilor judeţene Harghita şi Covasna formulează un raport. Un raport destinat preşedintelui Băsescu, aflăm din Népújság. Ce vor ei să-i raporteze şefului statului ? Păi măsura în care miniştrii cabinetului Boc, trimişi în cele două judeţe de Băsescu, şi-au onorat promisiunile făcute la faţa locului.

Hargita Népe: în Harghita, se pregătesc proteste de stradă. Liderii locali ai UDMR protestează împotriva ordonanţei de guvern, prin care se demit directorii instituţiilor locale ale statului. Problema majoră în Harghita: deşi cca. 80 la sută din populaţia judeţului este maghiară, în funcţiile de conducere sunt numiţi aproape exclusiv români. Ideea protestelor stradale s-a formulat după numirea noului lider al Inspectoratului Şcolar judeţean care, imediat după învestirea în funcţie, a declarat: nu ştie o iotă ungureşte.

Háromszék, mai radical, strigă: epurare etnică! Decizia guvernului de a-i demite pe vechii directori capătă pronunţate accente etnice în judeţele cu populaţie majoritar maghiară, scopul fiind înlăturarea maghiarilor din funcţiile de conducere – susţine editorialistul cotidianului. Şi continuă: există totuşi o soluţie pentru evitarea unor astfel de situaţii. Autonomia teritorială.

În final, o doleanţă formulată de primarul din Sfântul Gheorghe. Új Magyar Szó informează: edilul oraşului solicită inscripţii bilingve. Pe uniformele poliţiştilor.
XS
SM
MD
LG