In cele 100 de zile de cind se afla la Casa Alba, preşedinele Barack Obama a facut multe din lucrurile pe care le-a promis in domeniul relatiilor externe. A calatorit in 9 ţari şi a avut 44 de intrevederi cu lideri straini şi a incercat sa lanseze catre lumea exterioara un mesaj pragmatic de reconciliere si de cooperare. Daniel Hamilton de la Centrul american pentru relatii transatlantice de la Universitatea John Hopkins crede ca mesajul preşedintelui Obama a fost bine primit: "Mesajul sau a fost: Statele Unite nu fac intotdeauna ceea ce e bine, exista argumente pentru a critica America. Dar, pe de alta parte, nu poti sa acuzi America de toate problemele lumii, sau de cele regionale, şi, de aceea, haideti sa ne construim relatia pe o baza noua”.
Expertii spun că decizia preşedintelui Obama de a inchide centrul de detentie de la Guantanamo şi a de a interzice tehnicile dure de interogatorii ale suspectilor de terorism, au avut un impact important in lumea intreaga, semnalînd o importanta schimbare in politica americana.
Exista insa si sceptici, care spun ca preşedintele Obama mai are multe de facut pentru a convinge opinia publica mondiala ca Statele Unite sint nu numai un actor important pe scena lumii, dar si unul care merita sa fie urmat.
In relatia cu Rusia, administratia Obama a lasat sa se inţeleaga ca ar dori un nou inceput a relatiei Washington-Moscova. Prima intilnire Medvedev-Obama s-a axat pe problema cooperarii in controlul armamentelor. E drept ca nu au fost facute prea multe progrese. Obama a spus ca ar putea sa reconsidere planurile americane de desfasurare a unui scut anti-racheta in Europa Centrală şi de Rasarit, daca Rusia convinge Teheranul sa renunte la ambitiile sale nucleare. Moscova se opune planurile defensive americane din Europa, dar spune Daniel Hamilton, preşedintele Obama are greaua misiune, in relatia cu Moscova, de a gasi echilibrul între scopurile politicii americane si tentatia Moscovei de a–şi consolida sfera de influenţa in spatiul fostei Uniuni Sovietice. Barack Obama are prevazuta o vizita la Moscova pina la sfirşitul anului.
In ceea ce priveste Afganistanul, preşedintele american a ordonat revizuirea strategiei militare pentru aceasta ţara si a decis suplimentarea trupelor americane cu 17 mii de militari. Mai mult, Obama a cerut sprijin european pe acest front. "Probabil ca nu va obţine tot ceea ce administratia sa doreşte, dar cred ca este o tonalitate nouă şi europenii au început să accepte ca Afganistnul nu este doar problema Americii ci şi a Europei", declară Daniel Hamilton.
In ceea ce priveste Iranul, Barack Obama a incercat diferite gesturi de deschidere catre regimul de la Teheran, dar, spune expertul Daniel Hamilton, pentru a putea sti exact raspunsul Teheranului fata de gesturile Washingtonului va trebui asteptat rezultatul alegerilor prezidentiale din 12 iunie şi ce fel de conducere va avea Iranul după aceasta data. Pina acum, gesturile americane au fost folosite in scopuri electorale de catre regimul de la Teheran.
Candidatul Obama a promis o retragere rapida a fortelor combatante din Irak şi, datorita evolutiilor de pe teren, a fost nevoit sa mai amine acest moment, pina la finele anului 2011.
Expertii spun că decizia preşedintelui Obama de a inchide centrul de detentie de la Guantanamo şi a de a interzice tehnicile dure de interogatorii ale suspectilor de terorism, au avut un impact important in lumea intreaga, semnalînd o importanta schimbare in politica americana.
Exista insa si sceptici, care spun ca preşedintele Obama mai are multe de facut pentru a convinge opinia publica mondiala ca Statele Unite sint nu numai un actor important pe scena lumii, dar si unul care merita sa fie urmat.
In relatia cu Rusia, administratia Obama a lasat sa se inţeleaga ca ar dori un nou inceput a relatiei Washington-Moscova. Prima intilnire Medvedev-Obama s-a axat pe problema cooperarii in controlul armamentelor. E drept ca nu au fost facute prea multe progrese. Obama a spus ca ar putea sa reconsidere planurile americane de desfasurare a unui scut anti-racheta in Europa Centrală şi de Rasarit, daca Rusia convinge Teheranul sa renunte la ambitiile sale nucleare. Moscova se opune planurile defensive americane din Europa, dar spune Daniel Hamilton, preşedintele Obama are greaua misiune, in relatia cu Moscova, de a gasi echilibrul între scopurile politicii americane si tentatia Moscovei de a–şi consolida sfera de influenţa in spatiul fostei Uniuni Sovietice. Barack Obama are prevazuta o vizita la Moscova pina la sfirşitul anului.
In ceea ce priveste Afganistanul, preşedintele american a ordonat revizuirea strategiei militare pentru aceasta ţara si a decis suplimentarea trupelor americane cu 17 mii de militari. Mai mult, Obama a cerut sprijin european pe acest front. "Probabil ca nu va obţine tot ceea ce administratia sa doreşte, dar cred ca este o tonalitate nouă şi europenii au început să accepte ca Afganistnul nu este doar problema Americii ci şi a Europei", declară Daniel Hamilton.
In ceea ce priveste Iranul, Barack Obama a incercat diferite gesturi de deschidere catre regimul de la Teheran, dar, spune expertul Daniel Hamilton, pentru a putea sti exact raspunsul Teheranului fata de gesturile Washingtonului va trebui asteptat rezultatul alegerilor prezidentiale din 12 iunie şi ce fel de conducere va avea Iranul după aceasta data. Pina acum, gesturile americane au fost folosite in scopuri electorale de catre regimul de la Teheran.
Candidatul Obama a promis o retragere rapida a fortelor combatante din Irak şi, datorita evolutiilor de pe teren, a fost nevoit sa mai amine acest moment, pina la finele anului 2011.
