Comisia Electorală Centrală a anunţat astăzi printr-un comunicat că în Republica Moldova ar exista în jur de 2 milioane 550 de alegători. Cei mai mulţi electori (peste 600 de mii) ar locui în Chişinău, după care urmează Autonomia Găgăuză şi municipiul Bălţi, cu cca. 100 de mii de alegatori fiecare.
CEC-ul mai precizează că cifrele au rezultat din listele întocmite de către primării şi includ toţi cetăţenii cu drept de vot, inclusiv cei care se află peste hotarele RM.
Analistul politic Igor Boţan ne-a declarat însă că cifrele făcute publice de către CEC indică, în mod curios, o creştere cu 100 de mii a numărului de alegători comparativ cu scrutinul anterior, ceea ce ridică mari semne de întrebare, la părerea lui Igor Boţan. „În 2007, aceiaşi administraţie publică locală a dat publicităţii o cifră cu 300 de mii mai mică. Apoi Ministerul Dezvoltării Informaţionale a dat publicităţii o altă cifră, de 2 mln. 400 de mii. De unde administraţia publică a mai găsit acum 300 de mii şi de ce cifra nu coincide cu cea a Ministerului Tehnologiiei Informaţionale? Într-o ţară în care statisticile arată că anual mor cu 50 de mii de oameni mai mulţi decât se nasc, iar numărul de alegători creşte - este foarte straniu.”
L-am mai întrebat pe Igor Boţan cum ar putea fi afectate rezultatele alegerilor de neconcordanţele legate de listele de alegători. „ În primul rând ar putea avea efecte asupra validării rezultatelor. 50 la sută din 2,5 mln. este alceva decât 50 la sută din 2,4 mln. 100 de mii de alegători este mult. Apoi, nu ştim cine sunt aceste persoane noi de pe listă. Dacă-s suflete moarte pentru care poate vota cineva, asta generează un val de nemulţumire şi neîncredere.”
Cea mai recentă informaţie prezentată CEC-ului de către Ministerul Dezvoltării Informaţionale indica chiar la o cifră de peste 3 milioane de electori, fapt ce l-a făcut atent pe cel puţin un concurent electoral, Alianţa Moldova Noastră, care a atras atenţia asupra ceea ce a numit „pericolul falsificării rezultatelor alegerilor” ca urmare a includerii în liste a unor suflete moarte. Responsabilii de la acest minister nu au fost de găsit ca să explice discrepanţele.
I-am solicitat o clarificare Vioricăi Chiriac, secretara primăriei Crihana Veche, Cahul, pe care am întrebat-o cum anume au fost verificate şi actualizate listele în localităţi. „ Noi am primit un disc cu informaţie, dar era invechită. Noi n-am lucrat cu acele liste, ci cu ale noastre, de la alegerile anterioare. Îi excludem pe cei decedaţi şi îi includem pe cei care au atins vărsta de vot. Mari modificări nu vor exista. Poate doar după ce vor începe să funcţioneze birourile electorale.”
Aşa cum ar trebui să urmeze o nouă rundă de verificare a acestor liste, deja de către electorii propriu-zişi, s-ar putea ca până la alegeri ele să sufere modificări. Este puţin probabil, însă, spun observatorii, ca aceste modificări să fie esenţiale, întrucât de obicei alegătorii verifică dacă sunt sau nu prezenţi în liste doar în ziua scrutinului, atunci când vin să voteze.
CEC-ul mai precizează că cifrele au rezultat din listele întocmite de către primării şi includ toţi cetăţenii cu drept de vot, inclusiv cei care se află peste hotarele RM.
Analistul politic Igor Boţan ne-a declarat însă că cifrele făcute publice de către CEC indică, în mod curios, o creştere cu 100 de mii a numărului de alegători comparativ cu scrutinul anterior, ceea ce ridică mari semne de întrebare, la părerea lui Igor Boţan. „În 2007, aceiaşi administraţie publică locală a dat publicităţii o cifră cu 300 de mii mai mică. Apoi Ministerul Dezvoltării Informaţionale a dat publicităţii o altă cifră, de 2 mln. 400 de mii. De unde administraţia publică a mai găsit acum 300 de mii şi de ce cifra nu coincide cu cea a Ministerului Tehnologiiei Informaţionale? Într-o ţară în care statisticile arată că anual mor cu 50 de mii de oameni mai mulţi decât se nasc, iar numărul de alegători creşte - este foarte straniu.”
L-am mai întrebat pe Igor Boţan cum ar putea fi afectate rezultatele alegerilor de neconcordanţele legate de listele de alegători. „ În primul rând ar putea avea efecte asupra validării rezultatelor. 50 la sută din 2,5 mln. este alceva decât 50 la sută din 2,4 mln. 100 de mii de alegători este mult. Apoi, nu ştim cine sunt aceste persoane noi de pe listă. Dacă-s suflete moarte pentru care poate vota cineva, asta generează un val de nemulţumire şi neîncredere.”
Cea mai recentă informaţie prezentată CEC-ului de către Ministerul Dezvoltării Informaţionale indica chiar la o cifră de peste 3 milioane de electori, fapt ce l-a făcut atent pe cel puţin un concurent electoral, Alianţa Moldova Noastră, care a atras atenţia asupra ceea ce a numit „pericolul falsificării rezultatelor alegerilor” ca urmare a includerii în liste a unor suflete moarte. Responsabilii de la acest minister nu au fost de găsit ca să explice discrepanţele.
I-am solicitat o clarificare Vioricăi Chiriac, secretara primăriei Crihana Veche, Cahul, pe care am întrebat-o cum anume au fost verificate şi actualizate listele în localităţi. „ Noi am primit un disc cu informaţie, dar era invechită. Noi n-am lucrat cu acele liste, ci cu ale noastre, de la alegerile anterioare. Îi excludem pe cei decedaţi şi îi includem pe cei care au atins vărsta de vot. Mari modificări nu vor exista. Poate doar după ce vor începe să funcţioneze birourile electorale.”
Aşa cum ar trebui să urmeze o nouă rundă de verificare a acestor liste, deja de către electorii propriu-zişi, s-ar putea ca până la alegeri ele să sufere modificări. Este puţin probabil, însă, spun observatorii, ca aceste modificări să fie esenţiale, întrucât de obicei alegătorii verifică dacă sunt sau nu prezenţi în liste doar în ziua scrutinului, atunci când vin să voteze.
