Iurie Gotisan: Ofertele partidelor politice privitoare la pensii conţin relativ puţine propuneri populiste. Majoritatea partidelor vin cu oferte de majorare a pensiilor pînă la 1500 de lei în următorii 2 ani şi de 2500 de lei în următorii 4 ani. Spre exemplu, în 2008 pensia medie în Republica Moldova a fost de 640 de lei, pe cînd minimul de existenţă a fost de 1300 de lei.
Radu Benea: Adică, aproape de două ori mai mare, însă cum anume va fi finanţată această creştere, există detalizări în acest sens în platformele electorale?
Iurie Gotisan: Din păcate nu am găsit, dar există trei metode pentru a creşte fondurile de asistenţă socială. În primul rînd, prin majorarea numărului contribuabililor, însă acest lucru este puţin probabil, ţinînd cont că o bună parte a populaţiei economic activă este în afara ţării. În ultimii ani, se atestă o reducere evidentă a numărului populaţiei ocupate în economia naţională, de la 1,5 milioane persoane în anul 2000, la mai puţin de 1,2 milioane persoane în anul 2008.
O altă metodă ar fi sporirea contribuţiilor. Astăzi, cota contribuţiilor sociale constituie 29 la sută din salariu, plătite de angajator. Să presupunem că pentru a spori cota pensiei în salariu de 1,5 ori cel puţin, aşa cum cer mai multe partide fără a schimba structura sistemului, contribuţiile sociale urmează să fie ridicate aproximativ proporţional şi care în final ar rezulta cu o cotă de 44 la sută – deci o creştere de circa 15 puncte procentuale. Dar în acest caz, cum să corelăm o asemenea creştere a contribuţiilor sociale cu obiectivul de micşorare a poverii fiscale?
Radu Benea: Dar în acest context, în platformele electorale se găsesc propuneri pentru eficientizarea actualului sistem de pensii, care în fond deschide o portiţă şi spre fondurile nestatale de pensii?
Iurie Gotisan: Probabil că autorii programelor planifică şi reformarea sistemului de pensii, însă aceste programe nu ne oferă nici un detaliu privind modalitatea respectivei reforme. În toată lumea, fondurile nestatale de pensii alături de bănci formează piaţa financiară, care la noi însă se află abia în fază embrionară, dar legislaţia Republicii Moldova permite crearea acestor fonduri. Acestea ar trebui să fie genul de detalii care sînt aşteptate de la un program de guvernare; nu sînt nişte detalii nesemnificative, pentru că pe acestea sînt elaborate politicile publice.
Radu Benea: Adică, aproape de două ori mai mare, însă cum anume va fi finanţată această creştere, există detalizări în acest sens în platformele electorale?
O altă metodă ar fi sporirea contribuţiilor. Astăzi, cota contribuţiilor sociale constituie 29 la sută din salariu, plătite de angajator. Să presupunem că pentru a spori cota pensiei în salariu de 1,5 ori cel puţin, aşa cum cer mai multe partide fără a schimba structura sistemului, contribuţiile sociale urmează să fie ridicate aproximativ proporţional şi care în final ar rezulta cu o cotă de 44 la sută – deci o creştere de circa 15 puncte procentuale. Dar în acest caz, cum să corelăm o asemenea creştere a contribuţiilor sociale cu obiectivul de micşorare a poverii fiscale?
Iurie Gotisan: Probabil că autorii programelor planifică şi reformarea sistemului de pensii, însă aceste programe nu ne oferă nici un detaliu privind modalitatea respectivei reforme. În toată lumea, fondurile nestatale de pensii alături de bănci formează piaţa financiară, care la noi însă se află abia în fază embrionară, dar legislaţia Republicii Moldova permite crearea acestor fonduri. Acestea ar trebui să fie genul de detalii care sînt aşteptate de la un program de guvernare; nu sînt nişte detalii nesemnificative, pentru că pe acestea sînt elaborate politicile publice.
