O acţiune de anvergură pentru prevenirea chiulului în şcolile din Miercurea Ciuc – amănunte în Krónika. Jandarmii din oraş au efectuat o mică razie prin barurile oraşului, au adunat câteva zeci de liceeni chiulangii, i-au băgat în dubă şi i-au dus înapoi la şcoală.
Directorul unui liceu dă din umeri, contemplă vremurile când profesorii erau respectaţi şi metodele lor eficiente, după care recunoaşte că a solicitat sprijinul jandarmilor pentru a-i convinge pe elevi să stea la şcoală. Nici profesorii şi nici jandarmii nu au putut preciza pe baza cărei legi au acţionat. Mai cu seamă pentru că printre liceenii reţinuţi se numărau şi majori.
Opt luni în arest preventiv la Gherla – o altă poveste cu şi despre metodele autorităţilor, redată de săptămânalul Erdélyi Napló. Un tânăr a fost arestat la Cluj pentru consum de droguri, cu suspiciunea că ar fi şi comercializat substanţe interzise. Procesul lui se tot întinde, se dau noi şi noi termene în lipsă de probe. Arestul însă se prelungeşte. Iar la vorbitor, tânărului i se interzice să vorbească în limba maghiară. Mai mult, gardienii îi împiedică şi pe vizitatorii lui să i se adreseze în ungureşte.
Un condamnat la închisoare, negraţiat, dar liber – povestea lui apare în Transindex. Este vorba despre ultimul condamnat al evenimentelor din martie 1990 de la Târgu Mureş. Respectivul a fost condamnat la zece ani de închisoare, dar nu a executat pedeapsa, întrucât a obţinut azil politic în Ungaria, iar autorităţile române nu au cerut vreodată extrădarea lui. Avocatul său a depus o cerere de graţiere, pe care preşedintele Traian Băsescu a respins-o.
În săptămânalul A hét putem citi pamfletul unui tânăr autor maghiar din Voivodina despre universitatea maghiară de stat. Autorul arată că organizaţiile maghiare din Voivodina cer cu insistenţă universitate maghiară. Fără să se gândească prea mult la faptul că nu există studenţi, nu există profesori şi nu există condiţii. Desigur, susţine autorul, înfiinţarea unei universităţi maghiare ar reprezenta un succes răsunător. Şi un nou loc tocmai bun pentru depus coroane, inaugurări de plăci şi comemorări.
Nepújság publică un interviu cu senatorul Frunda György, raportor al Consiliului Europei. Politicianul punctează diferendele dintre Uniunea Europeană şi Consiliul Europei, spunând că UE doreşte să preia atribuţii din domeniul drepturilor omului şi ale minorităţilor, dar nu deţine mecanisme eficiente. UE, susţine Frunda, ar trebui să se concentreze pe chestiuni politice, economice, comerciale şi ecologice şi să lase apărarea drepturilor omului pe seama Consiliului Europei.
În România scade interesul stârnit cândva de aderarea la UE. Cel puţin asta reiese dintr-un sondaj recent, comentat de Allgemeine Deutsche Zeitung. Doar 2,2 la sută dintre cei intervievaţi consideră că aderarea ar trebui să reprezinte principalul obiectiv al politicii interne. Cam tot atâţia au punctat importanţa reformei în Justiţie. Combaterea corupţiei şi ridicarea nivelului de trai sunt considerate mult mai importante de cetăţenii României.
Directorul unui liceu dă din umeri, contemplă vremurile când profesorii erau respectaţi şi metodele lor eficiente, după care recunoaşte că a solicitat sprijinul jandarmilor pentru a-i convinge pe elevi să stea la şcoală. Nici profesorii şi nici jandarmii nu au putut preciza pe baza cărei legi au acţionat. Mai cu seamă pentru că printre liceenii reţinuţi se numărau şi majori.
Opt luni în arest preventiv la Gherla – o altă poveste cu şi despre metodele autorităţilor, redată de săptămânalul Erdélyi Napló. Un tânăr a fost arestat la Cluj pentru consum de droguri, cu suspiciunea că ar fi şi comercializat substanţe interzise. Procesul lui se tot întinde, se dau noi şi noi termene în lipsă de probe. Arestul însă se prelungeşte. Iar la vorbitor, tânărului i se interzice să vorbească în limba maghiară. Mai mult, gardienii îi împiedică şi pe vizitatorii lui să i se adreseze în ungureşte.
Un condamnat la închisoare, negraţiat, dar liber – povestea lui apare în Transindex. Este vorba despre ultimul condamnat al evenimentelor din martie 1990 de la Târgu Mureş. Respectivul a fost condamnat la zece ani de închisoare, dar nu a executat pedeapsa, întrucât a obţinut azil politic în Ungaria, iar autorităţile române nu au cerut vreodată extrădarea lui. Avocatul său a depus o cerere de graţiere, pe care preşedintele Traian Băsescu a respins-o.
În săptămânalul A hét putem citi pamfletul unui tânăr autor maghiar din Voivodina despre universitatea maghiară de stat. Autorul arată că organizaţiile maghiare din Voivodina cer cu insistenţă universitate maghiară. Fără să se gândească prea mult la faptul că nu există studenţi, nu există profesori şi nu există condiţii. Desigur, susţine autorul, înfiinţarea unei universităţi maghiare ar reprezenta un succes răsunător. Şi un nou loc tocmai bun pentru depus coroane, inaugurări de plăci şi comemorări.
Nepújság publică un interviu cu senatorul Frunda György, raportor al Consiliului Europei. Politicianul punctează diferendele dintre Uniunea Europeană şi Consiliul Europei, spunând că UE doreşte să preia atribuţii din domeniul drepturilor omului şi ale minorităţilor, dar nu deţine mecanisme eficiente. UE, susţine Frunda, ar trebui să se concentreze pe chestiuni politice, economice, comerciale şi ecologice şi să lase apărarea drepturilor omului pe seama Consiliului Europei.
În România scade interesul stârnit cândva de aderarea la UE. Cel puţin asta reiese dintr-un sondaj recent, comentat de Allgemeine Deutsche Zeitung. Doar 2,2 la sută dintre cei intervievaţi consideră că aderarea ar trebui să reprezinte principalul obiectiv al politicii interne. Cam tot atâţia au punctat importanţa reformei în Justiţie. Combaterea corupţiei şi ridicarea nivelului de trai sunt considerate mult mai importante de cetăţenii României.
