Nici o zi fără o nouă propunere pentru persoana candidatului UDMR la preşedinţia României. Într-un interviu acordat cotidianului Romaniai Magyar Szo senatorul Frunda Gyorgy, fost candidat de succes al formaţiunii, admite că nici un maghiar nu are şanse să fie ales preşedinte. Dar – spune el – prin însăşi desemnarea unui candidat, UDMR va avea de câştigat. Drept pentru care el susţine candidatura lui Marko Bela. În primul rând, pentru că aşa-i obiceiul: liderii altor formaţiuni candidează tot pentru funcţia supremă. Pe de altă parte, Marko Bela este politician de marcă. Ba mai mult, este şi secui. Oricum, el participă din oficiu la campania electorală. Şi atunci de ce n-ar fi chiar el protagonist.
Propuneri însă mai există. Szabadsag îi enumără pe cei nominalizaţi de organizaţiile teritoriale. Pe listă apar doi foşti miniştri, Eckstein-Kovacs Peter şi Tokay Gyorgy, deputaţi, primari şi o femeie în persoana vice-primarului din Oradea, Biro Rozalia. Şi comentariul preşedintelui executiv al UDMR, Takacs Csaba care salută disponibilitatea mai multor organizaţii locale de a sprijini „chiar şi candidatura unei femei”.
De-ale electoralelor şi în Kronika. Ziarul prezintă proiectul de lege al alegerilor generale. Varianta adoptată de Senat soluţionează drastic problema dispersării voturilor. Astfel, independenţii trebuie să adune, în circumscripţia unde candidează, cinci la sută din totalul sufragiilor din ţară. Ceea ce este imposibil, căci - exceptând Bucureştiul – în nici o circumscripţie nu poate vota cinci la sută din electoratul României.
Proiectul nu favorizează nici formaţiunile extraparlamentare. Pentru a candida, acestea trebuie să strângă 25.000 de semnături de adeziune. Sau, în cazul organizaţiilor minorităţilor naţionale, trebuie să reprezinte cel puţin 15 la sută din numărul persoanelor aparţinând minorităţii respective.
Prilej de bucurie pentru Kiss Kalman, controversatul lider al mai multor partide de buzunar. Fostul preşedinte al Partidului Independent Maghiar, al Partidului Liber Democrat Maghiar şi al multor alte formaţiuni a înfiinţat recent Uniunea Secuilor din România. Citat de Erdelyi Riport, ambiţiosul politician face un simplu calcul: la recensământ s-au înregistrat 532 de secui. 15 la sută, adică optzeci dintre aceştia - susţine el - i-ar putea asigura participarea, ba chiar succesul la alegeri.
Prilej de bucurie pentru maghiari: nu trebuie să gândească. Cel puţin asta susţine editorialistul cotidianului Nepujsag. Populaţia majoritară are de gândit înainte de a vota, pot apăra dileme, controverse. În opinia gazetarului, maghiarilor le este mult mai uşor mai bine. N-au altceva de făcut decât să se prezinte la urne şi să voteze laleaua UDMR.
Prilej de bucurie şi pentru alte minorităţi: festivalul interetnic, relatat de Allgemeine Deutsche Zeitung. Cursuri de dans popular pentru toţi, perfectă comunicare între etnii. Timp de o săptămână, la Sighişoara.
Prilej de bucurie pentru locuitorii judeţului Cluj. Prefectura - aflăm din Szabadsag - a achiziţionat nişte cutii de carton pe care le va amplasa în sate. Astfel doritorii îşi vor putea aşterne păsurile pe hârtie, ne mai fiind nevoiţi să se deplaseze la sediul prefecturii.
Şi un prilej de bucurie pentru noi toţi: în România nu s-au deturnat fonduri europene. O spune ministrul integrării Alexandru Fărcaş, citat de Kronika.
Propuneri însă mai există. Szabadsag îi enumără pe cei nominalizaţi de organizaţiile teritoriale. Pe listă apar doi foşti miniştri, Eckstein-Kovacs Peter şi Tokay Gyorgy, deputaţi, primari şi o femeie în persoana vice-primarului din Oradea, Biro Rozalia. Şi comentariul preşedintelui executiv al UDMR, Takacs Csaba care salută disponibilitatea mai multor organizaţii locale de a sprijini „chiar şi candidatura unei femei”.
De-ale electoralelor şi în Kronika. Ziarul prezintă proiectul de lege al alegerilor generale. Varianta adoptată de Senat soluţionează drastic problema dispersării voturilor. Astfel, independenţii trebuie să adune, în circumscripţia unde candidează, cinci la sută din totalul sufragiilor din ţară. Ceea ce este imposibil, căci - exceptând Bucureştiul – în nici o circumscripţie nu poate vota cinci la sută din electoratul României.
Proiectul nu favorizează nici formaţiunile extraparlamentare. Pentru a candida, acestea trebuie să strângă 25.000 de semnături de adeziune. Sau, în cazul organizaţiilor minorităţilor naţionale, trebuie să reprezinte cel puţin 15 la sută din numărul persoanelor aparţinând minorităţii respective.
Prilej de bucurie pentru Kiss Kalman, controversatul lider al mai multor partide de buzunar. Fostul preşedinte al Partidului Independent Maghiar, al Partidului Liber Democrat Maghiar şi al multor alte formaţiuni a înfiinţat recent Uniunea Secuilor din România. Citat de Erdelyi Riport, ambiţiosul politician face un simplu calcul: la recensământ s-au înregistrat 532 de secui. 15 la sută, adică optzeci dintre aceştia - susţine el - i-ar putea asigura participarea, ba chiar succesul la alegeri.
Prilej de bucurie pentru maghiari: nu trebuie să gândească. Cel puţin asta susţine editorialistul cotidianului Nepujsag. Populaţia majoritară are de gândit înainte de a vota, pot apăra dileme, controverse. În opinia gazetarului, maghiarilor le este mult mai uşor mai bine. N-au altceva de făcut decât să se prezinte la urne şi să voteze laleaua UDMR.
Prilej de bucurie şi pentru alte minorităţi: festivalul interetnic, relatat de Allgemeine Deutsche Zeitung. Cursuri de dans popular pentru toţi, perfectă comunicare între etnii. Timp de o săptămână, la Sighişoara.
Prilej de bucurie pentru locuitorii judeţului Cluj. Prefectura - aflăm din Szabadsag - a achiziţionat nişte cutii de carton pe care le va amplasa în sate. Astfel doritorii îşi vor putea aşterne păsurile pe hârtie, ne mai fiind nevoiţi să se deplaseze la sediul prefecturii.
Şi un prilej de bucurie pentru noi toţi: în România nu s-au deturnat fonduri europene. O spune ministrul integrării Alexandru Fărcaş, citat de Kronika.
