În prima zi de după sărbătorile de Paşti vărul prefectului de Mureş se plânge în Krónika că are mult de suferit pe urma inundaţiilor, iar ruda sa sus-pusă nu-i acordă ajutor.
Liderii UDMR în schimb devin pe zi ce trece mai sensibili la suferinţele semenilor lor. Aflăm din Népújság că liderii organizaţiei din Mureş au vizitat cămine de bătrâni în cea de-a doua zi a Paştelui, oferind vorbe bune şi cadouri.
Candidatul UDMR la primăria oraşului Târgu Mureş, Kelemen Attila recunoaşte cu francheţe că problemele sociale capătă o importanţă deosebită în anul electoral. Şi, mai spune el, Uniunea va dedica un capitol distinct acestor probleme în campania electorală. O campanie, altminteri, sută la sută pozitivă, în sensul că liderii UDMR comunică exclusiv veşti bune.
Din cotidianul Háromszék, spre exemplu, aflăm că până acum s-au organizat prealegeri în 259 de localităţi, la urne prezentându-se aproximativ optzeci de mii de persoane. Şi că mai sunt aşteptate alte 40-50 de mii numai în judeţul Covasna. Singura problemă a maselor de votanţi ar putea fi că nu prea au de (pre)ales, în multe locuri numărul candidaţilor fiind chiar mai mic decât cel al locurilor eligibile de pe listele electorale.
Presa de limbă germană duce o campanie mult mai subtilă. Astfel, Allgemeine Deutsche Zeitung arată că site-ul administraţiei locale din Sibiu, adică a primarului Klaus Johannis, are zilnic o mie de vizitatori, pe când pagina de web a primăriei din Timişoara atrage 500, iar cea din Bucureşti doar 300 de vizitatori.
Nu putem însă cuantifica interesul stârnit de pagina special creată de organizaţia arădeană a UDMR pentru susţinătorii cauzei Statuii Libertăţii. Aflăm totuşi din Háromszék că s-au cheltuit 2000 de euro pentru a instala camere de luat vederi în jurul viitorului parc. Şi toate astea numai pentru ca noi, cu toţii, să putem urmări în direct lucrările de reamplasare.
În aşteptarea mult mediatizatului Parc al Reconcilierii, presa maghiară mai are şi alte subiecte de urmărit. Joi, Krónika dedică un editorial respingerii de către Camera Deputaţilor a proiectului de lege privind sprijinirea comunităţilor româneşti din străinătate.
Deşi proiectul înaintat de opoziţia PD-PNL a picat, ideea de a găsi o cale de dialog între comunităţile de români din diferite colţuri ale lumii nu a fost abandonată. Ceea ce, în opinia editorialistului Bakk Miklós, indică o deschidere către redefinirea conceptului de naţiune.
Şi tot Krónika găseşte un consilier local din Gheorgheni care, în fine, nu vizitează cămine şi nu împarte cadouri, ci protestează. Un protest ferm împotriva poliţiştilor care-i citează pe locuitorii oraşului pentru audieri de miazănoapte.
În final, povestea unui post de televiziune din Gheorgheni neagreat de conducerea locală a UDMR, relatată de Gyergyói Kisújság. Sau: cum se poate înlătura critica nedorită fără ameninţări, fără violenţă, fără urme şi – deocamdată– fără urmări?
Foarte simplu: la presiunile vicepreşedintelui Consiliului Naţional al Audiovizualului societatea de cablu acordă postului o frecvenţă imperceptibilă cu aparate obişnuite, cel puţin aşa susţine directoarea postului Obiectiv TV.
Post ce continuă să prezinte şi bune, şi rele - nevăzute şi neauzite toate. În fine, pe 16 februarie, tot oraşul a putut vedea … Dar asta a durat doar 2 zile, căci – la un ordin superior– societatea de cablu a mutat canalul pe o bandă perceptibilă exclusiv cu cele mai performante aparate.
Directorul din Bucureşti al societăţii TVS ne-a spus : în contract se cere o frecvenţă corespunzătoare, iar societatea de cablu o consideră pe aceasta ca atare, mai cu seamă pentru că primise idicaţii de la vicepreşedintele CNA, Gasparik Attila, să procedeze în acest fel. Desigur, Gasparik neagă acest lucru, noi însă am rămas pe frecvenţa de 400 megaherţi, pe care 25 la sută din locuitori nu o pot percepta.
Liderii UDMR în schimb devin pe zi ce trece mai sensibili la suferinţele semenilor lor. Aflăm din Népújság că liderii organizaţiei din Mureş au vizitat cămine de bătrâni în cea de-a doua zi a Paştelui, oferind vorbe bune şi cadouri.
Candidatul UDMR la primăria oraşului Târgu Mureş, Kelemen Attila recunoaşte cu francheţe că problemele sociale capătă o importanţă deosebită în anul electoral. Şi, mai spune el, Uniunea va dedica un capitol distinct acestor probleme în campania electorală. O campanie, altminteri, sută la sută pozitivă, în sensul că liderii UDMR comunică exclusiv veşti bune.
Din cotidianul Háromszék, spre exemplu, aflăm că până acum s-au organizat prealegeri în 259 de localităţi, la urne prezentându-se aproximativ optzeci de mii de persoane. Şi că mai sunt aşteptate alte 40-50 de mii numai în judeţul Covasna. Singura problemă a maselor de votanţi ar putea fi că nu prea au de (pre)ales, în multe locuri numărul candidaţilor fiind chiar mai mic decât cel al locurilor eligibile de pe listele electorale.
Presa de limbă germană duce o campanie mult mai subtilă. Astfel, Allgemeine Deutsche Zeitung arată că site-ul administraţiei locale din Sibiu, adică a primarului Klaus Johannis, are zilnic o mie de vizitatori, pe când pagina de web a primăriei din Timişoara atrage 500, iar cea din Bucureşti doar 300 de vizitatori.
Nu putem însă cuantifica interesul stârnit de pagina special creată de organizaţia arădeană a UDMR pentru susţinătorii cauzei Statuii Libertăţii. Aflăm totuşi din Háromszék că s-au cheltuit 2000 de euro pentru a instala camere de luat vederi în jurul viitorului parc. Şi toate astea numai pentru ca noi, cu toţii, să putem urmări în direct lucrările de reamplasare.
În aşteptarea mult mediatizatului Parc al Reconcilierii, presa maghiară mai are şi alte subiecte de urmărit. Joi, Krónika dedică un editorial respingerii de către Camera Deputaţilor a proiectului de lege privind sprijinirea comunităţilor româneşti din străinătate.
Deşi proiectul înaintat de opoziţia PD-PNL a picat, ideea de a găsi o cale de dialog între comunităţile de români din diferite colţuri ale lumii nu a fost abandonată. Ceea ce, în opinia editorialistului Bakk Miklós, indică o deschidere către redefinirea conceptului de naţiune.
Şi tot Krónika găseşte un consilier local din Gheorgheni care, în fine, nu vizitează cămine şi nu împarte cadouri, ci protestează. Un protest ferm împotriva poliţiştilor care-i citează pe locuitorii oraşului pentru audieri de miazănoapte.
În final, povestea unui post de televiziune din Gheorgheni neagreat de conducerea locală a UDMR, relatată de Gyergyói Kisújság. Sau: cum se poate înlătura critica nedorită fără ameninţări, fără violenţă, fără urme şi – deocamdată– fără urmări?
Foarte simplu: la presiunile vicepreşedintelui Consiliului Naţional al Audiovizualului societatea de cablu acordă postului o frecvenţă imperceptibilă cu aparate obişnuite, cel puţin aşa susţine directoarea postului Obiectiv TV.
Post ce continuă să prezinte şi bune, şi rele - nevăzute şi neauzite toate. În fine, pe 16 februarie, tot oraşul a putut vedea … Dar asta a durat doar 2 zile, căci – la un ordin superior– societatea de cablu a mutat canalul pe o bandă perceptibilă exclusiv cu cele mai performante aparate.
Directorul din Bucureşti al societăţii TVS ne-a spus : în contract se cere o frecvenţă corespunzătoare, iar societatea de cablu o consideră pe aceasta ca atare, mai cu seamă pentru că primise idicaţii de la vicepreşedintele CNA, Gasparik Attila, să procedeze în acest fel. Desigur, Gasparik neagă acest lucru, noi însă am rămas pe frecvenţa de 400 megaherţi, pe care 25 la sută din locuitori nu o pot percepta.
