Săptămâna Patimilor începe cu declaraţii pătimaşe. Pastorul Tőkés László, liderul Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania face apel la unitate în cotidianul Szabadság.
Unitate pentru toţi maghiarii, exceptându-i desigur pe cei din conducerea UDMR care, potrivit lui Tőkés, trădează cauza. Cauza autonomiei care este asumată chiar şi de înalţi demnitari europeni – aflăm din Krónika care relatează despre conferinţa ţinută la sfârşitul săptămânii trecute la Sovata.
Săptămânalul Gyergyói Kisújság consideră conferinţa despre autonomie drept una dintre cele mai importante realizări ale ultimilor 14 ani. O realizare ce aparţine opozanţilor UDMR care sunt preocupaţi de realele probleme ale comunităţii.
De probleme comunitare se ocupă, totuşi, şi Fundaţia Communitas care administrează fondurile bugetare alocate pentru programele culturale ale minorităţii maghiare. Numai că – susţine Krónika – fundaţia a utilizat anul trecut o parte consistentă a fondurilor în alte scopuri. Din calculele făcute de Krónika reiese că - într-o formă sau alta – o treime a sumei, adică 11 miliarde de lei, a fost îndreptată către UDMR.
Vicepreşedintele Fundaţiei Communitas, Takács Csaba care este totodată preşedintele executiv al UDMR, a refuzat să dea explicaţii, motivând că se afla la Arad unde - în cadrul unei festivităţi solemne – specialişti şi macarale tocmai roteau soclul fostei şi viitoarei Statui a Libertăţii.
Dintr-o altă perspectivă sau, după caz, o altă ţară, lucrurile par mult mai simple. Preşedintele ceh Vaclav Klaus este convins că România poate deveni în scurt timp membră a Uniunii Europene – scrie Népújság. Veste încurajatoare, doar uşor umbrită de afirmaţiile fostului ambasador al Germaniei la Bucureşti, dr. Armin Hiller, citat de Allgemeine Deutsche Zeitung.
Armin Hiller vorbeşte despre o veritabilă cultură a corupţiei care s-a aşternut asupra României, acoperind-o. Şi mai face unele precizări legate de data-ţintă a aderării României la UE. După cum o spune, ţinta 2007 a fost fixată exclusiv de România, oficialii din Bruxelles preconizând aderarea pentru a dată mai târzie, cândva între anii 2010-2012.
Până atunci însă, înapoi la de-ale noastre. Din ediţia de miercuri a cotidianului Szabadság aflăm de schimbarea la faţă a Clujului. Primarul oraşului, Gheorghe Funar s-a decis să înlocuiască coşurile de gunoi tricolore cu altele, mai sobre, confecţionate – culmea – de un întreprinzător maghiar.
Vicepreşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului, Gáspárik Attila, prezintă şi el o serie de succese într-un interviu publicat în Romániai Magyar Szó. Guvernul ungar sprijină înfiinţarea unui nou canal de televiziune pentru ardeleni. Oricum, în momentul de faţă în România există deja 90 de posturi radio şi tv care emit în limba maghiară. Vicepreşedintele CNA este deci mulţumit, admiţând totuşi că posturile locale depind financiar de Putere.
Liga Pro Europa acordă acestui aspect atenţie sporită, preşedinta organizaţiei Smaranda Enache cerând Parlamentului, ministrului justiţiei şi şefului statului să facă totul pentru protejarea libertăţii presei– ne informează Népújság.
Vineri nimeni nu mai cere nimic. Ziarele relatează despre primari, viceprimari, consilieri care se-ntrec în a oferi câte ceva tuturor. Fie un ou, fie rata lunară a ajutorului social. Sau un afiş electoral camuflat în felicitare de Paşti.
Iar Hargita Népe oferă sfaturi practice femeilor care –conform obiceiului maghiar – urmează să fie stropite cu parfum în cea de-a doua zi a Paştelui. Cum nu se pot eschiva, nu le rămâne decât să le cumpere parfumuri scumpe soţilor, iubiţilor, taţilor, fiilor şi, pentru orice eventualitate, vecinilor.
Unitate pentru toţi maghiarii, exceptându-i desigur pe cei din conducerea UDMR care, potrivit lui Tőkés, trădează cauza. Cauza autonomiei care este asumată chiar şi de înalţi demnitari europeni – aflăm din Krónika care relatează despre conferinţa ţinută la sfârşitul săptămânii trecute la Sovata.
Săptămânalul Gyergyói Kisújság consideră conferinţa despre autonomie drept una dintre cele mai importante realizări ale ultimilor 14 ani. O realizare ce aparţine opozanţilor UDMR care sunt preocupaţi de realele probleme ale comunităţii.
De probleme comunitare se ocupă, totuşi, şi Fundaţia Communitas care administrează fondurile bugetare alocate pentru programele culturale ale minorităţii maghiare. Numai că – susţine Krónika – fundaţia a utilizat anul trecut o parte consistentă a fondurilor în alte scopuri. Din calculele făcute de Krónika reiese că - într-o formă sau alta – o treime a sumei, adică 11 miliarde de lei, a fost îndreptată către UDMR.
Vicepreşedintele Fundaţiei Communitas, Takács Csaba care este totodată preşedintele executiv al UDMR, a refuzat să dea explicaţii, motivând că se afla la Arad unde - în cadrul unei festivităţi solemne – specialişti şi macarale tocmai roteau soclul fostei şi viitoarei Statui a Libertăţii.
Dintr-o altă perspectivă sau, după caz, o altă ţară, lucrurile par mult mai simple. Preşedintele ceh Vaclav Klaus este convins că România poate deveni în scurt timp membră a Uniunii Europene – scrie Népújság. Veste încurajatoare, doar uşor umbrită de afirmaţiile fostului ambasador al Germaniei la Bucureşti, dr. Armin Hiller, citat de Allgemeine Deutsche Zeitung.
Armin Hiller vorbeşte despre o veritabilă cultură a corupţiei care s-a aşternut asupra României, acoperind-o. Şi mai face unele precizări legate de data-ţintă a aderării României la UE. După cum o spune, ţinta 2007 a fost fixată exclusiv de România, oficialii din Bruxelles preconizând aderarea pentru a dată mai târzie, cândva între anii 2010-2012.
Până atunci însă, înapoi la de-ale noastre. Din ediţia de miercuri a cotidianului Szabadság aflăm de schimbarea la faţă a Clujului. Primarul oraşului, Gheorghe Funar s-a decis să înlocuiască coşurile de gunoi tricolore cu altele, mai sobre, confecţionate – culmea – de un întreprinzător maghiar.
Vicepreşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului, Gáspárik Attila, prezintă şi el o serie de succese într-un interviu publicat în Romániai Magyar Szó. Guvernul ungar sprijină înfiinţarea unui nou canal de televiziune pentru ardeleni. Oricum, în momentul de faţă în România există deja 90 de posturi radio şi tv care emit în limba maghiară. Vicepreşedintele CNA este deci mulţumit, admiţând totuşi că posturile locale depind financiar de Putere.
Liga Pro Europa acordă acestui aspect atenţie sporită, preşedinta organizaţiei Smaranda Enache cerând Parlamentului, ministrului justiţiei şi şefului statului să facă totul pentru protejarea libertăţii presei– ne informează Népújság.
Vineri nimeni nu mai cere nimic. Ziarele relatează despre primari, viceprimari, consilieri care se-ntrec în a oferi câte ceva tuturor. Fie un ou, fie rata lunară a ajutorului social. Sau un afiş electoral camuflat în felicitare de Paşti.
Iar Hargita Népe oferă sfaturi practice femeilor care –conform obiceiului maghiar – urmează să fie stropite cu parfum în cea de-a doua zi a Paştelui. Cum nu se pot eschiva, nu le rămâne decât să le cumpere parfumuri scumpe soţilor, iubiţilor, taţilor, fiilor şi, pentru orice eventualitate, vecinilor.
