S-au încheiat în acest weekend și festivitățile britanice, așa încât atenția presei revine astăzi asupra subiectelor eclipsate temporar în ultimele zile (deși astăzi presa tipărită nu a apărut în multe țări, fiind lunea de Rusalii).
Astfel, șeful Ryanair, Michael O’Leary a cerut, cum o scrie The Times, ca armata britanică să intervină în următoarele două-trei luni pentru a pune capăt cozilor interminabile de la aeroporturile britanice.
The Express online a cules de pe social media nenumărate mărturii, postări și istorii personale ale unui lung șir de călători britanici obligați să stea la cozi nesfărșite pe aeroporturi din UE. „Unii turiști britanici au trebuit să aștepte chiar și până în trei ore pentru a trece prin controlul pașapoartelor în țări precum Spania, deoarece porțile electronice automate de tip e-gate nu mai sunt disponibile pentru britanici acum, după Brexit”, relatează site-ul.
Cotizații de parlamentari neplătite partidului: exemplul “caselor mai mari”
În Italia, presa urmărește de asemenea o istorie pur națională: cea revelată de La Repubblica despre parlamentarii din populista grupare Movimento Cinque Stelle (M5S) care nu-și plătesc cotizațiile.
Casierii și contabilii partidului au descoperit că lipsesc din socoteli “milioane de euro”. Rău-platnicilor li s-a cerut să-și regularizeze situația până la sfârșitul lunii. Se invocă “il valore etico”, dar, se vede, deocamdată fără mare rezultat palpabil și sunător.
Ucraina: stagnare pe frontul de est
Săptămâna trecută a fost dominată, în presă, de articolul din Newsweek care afirma că Putin este foarte bolnav, că se tratează de un cancer avansat (dar că are și parkinson) și că împotriva lui a avut deja loc o tentativă de asasinare.
Tot legat de războiul din Ucraina, Financial Times, la Londra, relatează în detaliu cum guvernul Estoniei tocmai a căzut, după ce șefa guvernului, Kaja Kallas, și-a acuzat partenerii din coaliție că acționează împotriva intereselor națiunii și că arată prea multă simpatie pentru Rusia.
La cererea ei, președintele Alar Karis i-a demis vineri pe toți cei șapte miniștri din partidul Centru, formațiune care are legături oficiale cu partidul Rusia Unită al lui Vladimir Putin.
Prăbușirea coaliției din Estonia vine pe fundalul necesității pentru toate cele trei țări baltice de a-și spori securitatea în ajunul summitului NATO care se va ține la sfârșitul acestei luni la Madrid, în Spania.
Kallas a devenit una dintre cele mai răspicate voci occidentale în urma invaziei Rusiei în Ucraina, susținând că Europa și SUA trebuie să facă mai mult pentru a învinge Moscova atât militar, cât și prin sancțiuni. Estonia a acordat până acum mai mult sprijin militar Ucrainei pe cap de locuitor decât orice altă țară.
În Italia, Corriere della Sera face publică o listă a “oamenilor lui Putin”, presărată cu copioase exemple. E vorba de influencers și făcători de opinie italieni din toate domeniile, parlamentari, lobbyiști și jurnaliști care poartă mesajul Moscovei pe rețelele sociale sau la TV.
Rupturi și tensiuni în jurul lui Zelenski
Continuă criza grânelor ucrainene. Vice-primarul din Odesa, intervievat de La Repubblica, trage un semnal de alarmă: «Dacă navele comerciale nu pleacă rapid din port, în 20 de zile o să putrezească totul.»
Asta tocmai în momentul în care se anunță că Rusia a distrus un important terminal pentru exportul de grâne în Nikolaev, depozit considerat a juca un rol crucial în asigurarea securității alimentare mondiale. Pentru ucraineni, acest atac bine țintit este încă o dovadă că Putin se folosește de spectrul amenințării cu foametea globală în încercarea de a șantaja comunitatea internațională.
Dar tot La Repubblica scrie și despre primele critici și „epurări" în jurul lui Volodimir Zelenski, care i-a dat afară pe ambasadorii Kievului din Georgia și Maroc, deoarece nu făceau suficient pentru cauza țării. La Repubblica descrie o serie întreagă de alte tensiuni și dispariții, ba chiar și decese neexplicate, în jurul lui Zelenski.
Între timp, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a fost nevoit să-și anuleze vizita prevăzută pentru astăzi la Belgrad, după ce trei țări din Balcani au anunțat că spațiul lor aerian este închis pentru avionul oficial rus. Este vorba de trei țări slave: Bulgaria, Macedonia și Muntenegru. In schimb, spre deosebire de majoritatea celorlalte țări de pe continent, Serbia a ezitat până acum să condamne Rusia sau să aplice sancțiuni economice cum sunt cele decise de UE.
Cât despre situația reală de pe front, The Daily Telegraph scrie despre dezastrul logistic din armata rusă, prezentând tabloul unor brigăzi rusești decimate după ce au fost trimise la luptă dotate cu hârtie igienică umedă, cremă de pantofi și telefoane de câmp din epoca sovietică. Transcrierea conversațiilor unor soldați ruși revelează că celor trimiși pe front nu li s-au dat nici lopeți pentru a săpa tranșee și nici sisteme electronice moderne de radio.
Tot la Londra, The Guardian are la rândul său un reportaj despre ucrainenii rusofoni care nu mai vor să vorbească rusă, sau care chiar iau armele împotriva armatei ruse.
Șantajul gazului în Moldova
La Bruxelles, site-ul Politico se ocupă pe larg de Moldova și de grava și îngrijorătoarea sa dependență de gazul rusesc.
Scrie site-ul din Bruxelles specializat în politică europeană: «Timp de decenii, Moldova a menținut legături strânse cu Moscova și a beneficiat de importuri ieftine de gaze. În ultimii ani, acele relații s-au tot acrit, facturile au crescut și Chișinăul s-a trezit prins într-un ciclu de datorii și schisme care îi amenință atât stabilitatea economică, cât și cea politică.
În condițiile în care Moscova blochează exporturile de energie către țările despre care susține că duc o politică externă „neprietenoasă”, mulți se tem că Moldova ar putea fi următoarea în calea furiei.»
Când stânga rusească se sfâșie din pricina Ucrainei
În sfârșit, revista lunară franceză Le Monde diplomatique (care nu are nimic în comun cu cotidianul Le Monde) scrie, în noul său număr, cel pe luna iunie, despre cum stânga rusească se sfâșie intern din pricina Ucrainei.
Partidul comunist rus (KPRF), condus de aproape trei decenii de inamovibilul Ghennadi Ziuganov, a devenit a doua forță politică în parlament, ba chiar prima din federație ca număr de aderenți, având până la 500.000 de membri.
Putin a obligat partidul comunist să se restrângă la rolul de „opoziție constructivă”. Jucând rolul de opoziție, partidul progresează în alegeri, inclusiv printre tinerii marilor orașe, primind cca. 20% din voturi în metropole ca Moscova și St. Petersburg, mai ales după ce un opozant ca Aleksei Navalnîi le-a cerut partizanilor săi să voteze pentru oricine se pronunță împotriva lui Putin.
Comuniștii s-au declarat însă în favoarea războiului din Ucraina. Ca și guvernul, KPRF consideră Ucraina ca fiind «centrul mondial al neonazismului» și evită în comunicatele sale termenul de «război», vorbind de «operațiune specială». În același timp, singurii trei deputați, din întreg parlamentul rus, care au îndrăznit să denunțe și să condamne public invadarea Ucrainei au fost trei comuniști!
Există chiar și mișcări situate la stânga partidului comunist care denunță războiul, precum Mișcarea socialistă rusă, care a publicat un comunicat împreună cu Soțialnîi Ruh din Ucraina, denunțând «războiul criminal» al Rusiei. Este nu doar un exemplu rar de cooperare ruso-ucraineană, dar e revelator și prin aceea că stânga ucraineană se află la rândul său în vizorul serviciilor secrete de acasă, care îi bănuiesc pe militanți că n-ar fi patrioți!
Cât despre anarhiștii ruși din Avtonomnoe Deistvie («Acțiunea autonomă»), aceștia «au cerut soldaților ruși “să dezerteze, să nu execute ordinele criminale și să părăsească de îndată Ucraina”». Cum încheie Le Monde diplomatique: «Să amintim că în 1917, în plin război mondial, cei care cereau soldaților ruși să nu execute ordinele ofițerilor au fost cei care au cucerit puterea, în ciuda tuturor așteptărilor. Odată cu închegarea Ucrainei în frontierele sale actuale, recunoscute internațional, iată un motiv în plus pentru ca Putin să-l deteste pe Lenin.»
