Linkuri accesibilitate

Emilian Galaicu-Păun

Să fi fost o persoană fizică – şi nu-i greu să ne-o imagină, cu părul strâns în coc şi purtând haine de epocă –, poezia Limba noastră de Alexie Mateevici (1888-1917) ar trebui să-şi sufle, în aceste zile de iunie 2017, cele 100 de lumânări de pe tortul de sărbătoare, punându-şi o dorinţă. Una cât pentru un secol. La un an înainte de centenarul Marii Uniri din 1918. Scrisă pe 17 iunie şi rostită pe 21 iunie 1917, în cadrul cursurilor de limbă română pentru învăţătorii moldoveni (19 – 21 iunie 1917, Chişinău), publicată la scurt timp în „Cuvânt moldovenesc”, Limba noastră – de la G. Călinescu citire – conţine „imagini superioare de mare poezie” şi este nu doar testamentul unui poet „care a văzut în limbă spaţiul sacru al identităţii naţionale şi făclia din care neamul să-şi tragă izbânzile sale” (Dumitru Irimia), ci şi, din 1994, imnul de stat al Republicii Moldova – probabil singura ţară de pe glob în care populaţia băştinaşă îşi vorbeşte atât de aproximativ limba maternă –, sabotat şi el ori de câte ori a fost cu putinţă, după cum se întâmpla pe 14 iulie 2009, la recepţia dată de Ambasada Franţei, când soprana Liliana Marin şi tenorul Sergiu Pilipeţchi s-au poticnit la strofa a doua a imnului, reluând prima strofă pe post de refren. (Adaug, în paranteze, că poezia era „amputată” în ediţiile sovietice ale operei lui Alexie Mateevici de strofa a şaptea: „Limba noastră îi aleasă/ Să ridice slavă-n ceruri,/ Să ne spună-n hram şi-acasă/ Veşnicele adevăruri”, căci, de bună seamă, monopolul „adevărului” îi aparţinea Partidului, care vorbea nu din „hram”, ci de la Kremlin.)

În mod cert, destinul poeziei este mult mai împlinit – un singur bemol, de la E. Lovinescu citire: „Nici de contribuţia literară a Basarabiei nu ne putem apropia decât cu interes cultural şi cu amorţirea scrupulelor estetice. Numai gândul că unele din aceste versuri au fost scrise înainte de război şi că reprezintă, prin urmare, dovezi de continuitate culturală românească dintr-o epocă de înstrăinare ne face să răsfoim, de pildă, Miresmele din stepă ale lui Ion Buzdugan sau Poeziile lui Al. Mateeevici, cu o poezie citabilă (Limba noastră) şi chiar Flori de pârloagă ale lui Pan-Halippa” (Istoria literaturii române contemporane, 1900-1937) – decât cel al poetului plecat la Domnul pe 13 august 1917. Promisiunea unei vocaţii lirice de excepţie se întorcea într-un mit, cel al Prorocului, pe care însuşi poetul îl invocase în versuri pline de patos, fără a bănui vreodată că ar putea să-i revină chiar lui misiunea... Cine însă şi-ar fi putut imagina că, la un sfert de veac de la proclamarea independenţei Republicii Moldova şi la 28 de ani de la trecerea la grafia latină şi decretarea limbii române drept limbă de stat a, pe atunci, RSSM, se va admite, fie şi teoretic, posibilitatea revenirii la scrierea chirilică – şi nu de un fiştecine, ci de... preşedintele ţării, fie-i numele scris cu litere ruseşti, Игор Додон. Or, în îndepărtatul 1989, reacţia Interfrontiştilor din partea stângă a Nistrului a fost imediată – blocarea căii ferate pe sectorul Bender-Tiraspol (s-a mai văzut oare o blocadă împotriva unei limbi? mai exact, a unui alfabet?). Să ne imaginăm că, în replică la iniţiativa lui Игор Додон, aceiaşi interfrontişti fac iarăşi grevă – de data asta contra rusificării scrierii noastre, căci, nu-i aşa? mai trebuie încă să meriţi accederea la o mare cultură. Iar ca absurdul să meargă călare, că Vladimir Putin în persoană îi dăruieşte, cu proximă ocazie, „preşedintelui său de companie” manuscrisul original al Limbii noastre (şi iarăşi, nu pot să nu atrag atenţia, în paranteze, că Imnul de stat rus este compus de un... fabulist, Serghei Mihalkov, laureat a cinci premii Stalin, iar al nostru de-un preot, mort la datorie pe frontul de la Mărăşeşti), doar că... în slavonă!

Revenind la poema propriu-zisă, constat nu fără o oarece surprindere că Limba noastră n-a făcut nici un rid (ceea ce mă bucură nespus), şi nici nu şi-a pierdut din actualitate (ceea ce îmi dă de gândit):

„Înviaţi-vă dar graiul...”

Şi una, şi alta datând din timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, doar că venind – cum e şi firesc – din tabere adverse. Dacă le evoc, aici şi acum, este că mi se par simptomatice pentru felul de a gândi nu doar al unor oameni de stat, ci şi al celor în numele cărora vorbesc.

Prima vine din partea lui Hermann Wilhelm Göring, cel de-al doilea om, după Adolf Hitler, în ierarhia Partidului naţional-socialist şi a celui de-al Treilea Reich: „Când aud cuvântul cultură, pun mâna pe armă". (Nu este nevoie să amintesc cum anume a fost pusă în practică, în Germania fascistă, această „politică culturală”...)

Cea de-a doua se datorează premierului britanic Winston Churchill – prezentându-i-se în cadrul şedinţei Guvernului bugetul anul (Regatul Unit se află în plin război, al Doilea Mondial), având la cultură 0 (zero!) lire sterline, viitorul laureat al Premiului Nobel pentru Literatură s-a uitat urât la funcţionarii de la Finanţe. „Suntem în război”, s-au apărat aceştia. „Şi atunci pentru ce luptăm?!”, a întrebat Churchill.

În Republica Moldova anului 2017 tocmai se prevede o reformă a Guvernului, evident prin comasarea ministerelor. „Trei-în-Unul” pare să fie formula pentru Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, ceea ce presupune că în persoana viitorului deţinător al portofoliului trebuie să-şi dea întâlnire Omul de Cultură, Pedagogul şi Savantul (cu majuscule, cum altfel?!). De nu s-ar afla, printre aceştia, şi „omul cu arma”; de-ar fi să fie doar ăla cu apărarea, căci – de bună seamă – „pentru ce luptăm?” („Limbă! Alfabet!”, au fost lozincile Mişcării de Eliberare Naţionale; la nici jumătate de an de la instalarea în fotoliul prezidenţial, Igor Dodon pune problema revenirii la scrierea chirilică – sigur că da, „Istoria Moldovei” nu poate fi studiată decât cu litere ruseşti!)

...şi dacă tot am pus în ecuaţia „arma” şi „cultura”, amintesc o dată în plus că în Hexagon cultura aduce la bugetul de stat mai mulţi bani decât industria militară franceză, una dintre cele mai performante din lume. Vive la République des Lettres!

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG