Politicienii moldoveni vor putea face campanie până în ultima zi înainte de alegeri și chiar în ziua alegerilor, dacă va fi adoptat un proiect de lege pregătit de Partidul Democrat de guvernământ. Proiectul prevede anularea noțiunii de „zi a tăcerii” care interzice agitația electorală în ajunul și în ziua scrutinului. Interdicția a fost invocată de justiție astă vară, când a anulat alegerile noi pentru postul de primar al Chișinăului.
Anularea unei interdicţii ce a existat dintotdeauna în legislaţia electorală moldoveană este un răspuns, de fapt singurul răspuns, la criticile extrem de severe pe care şi le-a atras puterea de la Chişinău din partea partenerilor occidentali după invalidarea victoriei politicianului de opoziţie Andrei Năstase în scrutinul anticipat pentru alegerea primarului de Chişinău.
Confruntate cu aceste critici, urmate chiar de suspendarea ajutoarelor europene, autorităţile, în particular speakerul Andrian Candu şi premierul Pavel Filip, au promis atunci să facă o revizie a legislaţiei electorale şi, dacă ceva nu e în regulă, s-o modifice.
Şi iată, acum, un grup de democraţi au propus, iar comisiile parlamentare au şi aprobat abolirea „zilei tăcerii” - o restricţie legală prin care concurenţii electorali nu au voie să-şi facă publicitate în ziua precedentă şi cea destinată votării, şi de care au făcut uz instanţele judiciare moldovene atunci când nu i-au permis lui Năstase să urce în jilţul de edil al capitalei.
Promo-Lex este la ora actuală una din cele mai experimentate în monitorizare de scrutine electorale organizaţie neguvernamentală locală. Invitată, de rând cu alţi actori neguvernamentali, la discuţiile din Parlament pe marginea modificărilor la legea electorală ce au precedat propunerea democraţilor, Promo-Lex avansase şi propunerea de abolire a prohibiţiei la publicitatea electorală în „Ziua tăcerii”. Acum, însă, chiar şi această asociaţie priveşte cu reticenţă propunerea democraţilor, iar expertul Promo-Lex, Pavel Postică, ne-a explicat de ce:
„Atâta timp cât autorităţile nu au un mecanism de control eficient asupra respectării „Zilei tăcerii”, este mai rezonabil să se permită această agitaţie, cu excepţia spaţiului unde autorităţile pot interveni şi sancţiona ilegalităţile, adică suprafaţa secţiei de votare şi teritoriul adiacent.
Dar noi am expediat Comisiei juridice un document cu mult mai multe teze care indică şi alte aspecte care au dus la invalidarea mandatului lui Andrei Năstase. Din punctul nostru de vedere, instanţele judiciare şi-au atribuit un rol impropriu de jucător în procesul electoral. Pentru că nici o entitate participantă la procesul electoral nu a solicitat invalidarea scrutinului, prin urmare instanţele au luat din oficiu această decizie. Noi am recomandat foarte clar că instanţele nu au nici un drept să se implice, dar să joace doar rolul de judecător. Spre regret, celelalte argumente ale noastre nu au fost luate în calcul.”
Pentru expertul Promo-Lex este greu să înţeleagă de ce majoritatea parlamentară se limitează la anularea „zilei tăcerii” şi nu întreprinde nimic, măcar şi la nivel de recomandări, în raport cu justiţia care a invalidat pe motive inexplicabile scrutinul.
Igor Boţan, analist politic şi director ADEPT, organizaţie din Coaliţia pentru alegeri libere şi corecte, crede, pe de altă parte, că nu „Ziua tăcerii” e de vină, ci justiţia controlată politic, iar puterea de la Chişinău pur şi simplu a profitat de această situaţie pentru a-şi deschide calea spre o agitaţie fără limite, chiar şi în ziua scrutinului:
„Partidele foarte bogate acum îşi fac loc ca în ziua dinaintea alegerilor şi în ziua alegerilor să-şi poată face agitaţie electorală prevalând peste toate celelalte partide politice. Acesta e un mare pericol. Este un mare pericol să anulezi ziua tăcerii, pentru că atunci va fi vârful campaniei.”
Aşa cum se ştie, Andrei Năstase nu a ajuns primar în Chişinău deşi căştigase un scrutin considerat legal de toată lumea, cu excepţia justiţiei moldovene. În câteva filmuleţe difuzate pe pagina sa de pe Facebook, Năstase chemase oamenii să iasă la vot, iar magistraţii au invalidat scrutinul, acuzându-l că, prin aceste chemări, ar fi făcut agitaţie ilegală tocmai în ziua în care ar fi trebuit să tacă.
Această decizie a justiţiei moldovene a provocat o ruptură în relaţia autorităţilor de la Chişinău cu partenerii occidentali, care au cerut cu text deschis repararea lucrurilor, adică validarea scrutinului. Nu a urmat nimic decât constituirea în Parlament a unei comisii care a sugerat recent într-un raport, printre altele, că validarea sau nu a scrutinului rămâne prerogativa exclusivă a instanţelor judiciare, chiar dacă acestea ar trebui să fie mai atente atunci când iau decizia să aplice cea mai drastică sancţiune şi anume invalidarea alegerilor.
