Linkuri accesibilitate

De vorbă de Ziua Internațională a Libertății Presei cu redactorii șefi ai unor publicații moldovene din provincie.

De Ziua mondială a libertăţii presei, jurnalişti independenţi şi asociaţiile de media s-au arătat dezamăgiţi de îngrădirea accesului la informaţie şi creşterea presiunilor asupra jurnaliştilor. Problema a fost evidenţiată şi în cel mai recent raport al Departamentului de Stat al Statelor Unite privind drepturile omului în lume, potrivit căruia, în Republica Moldova „monopolizarea presei locale, despre care se spune că serveşte intereselor unui număr redus de figuri politice, a fost un obstacol îl calea libertăţii de expresie”. Corespondenta noastră despre cum văd jurnaliştii din Taraclia, Ungheni şi Rezina această tendinţă.

Indiferent de zona geografică în care îşi face meseria un jurnalist din Republica Moldova, problemele pe care le întâmpină sunt aceleaşi: politicieni care îngrădesc „libertatea cuvântului”, funcţionari publici care fac abuz de influenţa lor şi, nu în ultimul rând, venituri modeste obţinute de instituţii de presă, ceea ce înseamnă incertitudine.

Cum supravieţuiesc instituţiile media independente în asemenea condiţii? Mai mult din entuziasm, constată directorul săptămânalului „Cuvântul”, de la Rezina, Tudor Iaşcenco, al cărui ziar apare deja de peste două decenii:

„În ultimile decenii legislaţia pe domeniul mass-media parcă s-a îmbunătăţit, parcă au apărut legi noi, bune, accesul la informaţie, libertatea de exprimare, de-etatizarea presei de stat, dar toate aceste legi, de fapt, rămân moarte şi noi suntem impuşi să căutăm cu înfrigurare, aş zice chiar, metode şi surse pentru a supravieţui cumva. Or, autorităţile şi partidele au monopolizat, de fapt, domeniul mass-media la capitolul venituri, la capitolul publicitate şi la capitolul manipularea opiniei publice. Presa neangajată faţă de stat, autorităţi şi partide politice, devine tot mai îngrădită şi abia-abia de mai poate răsufla.”

Se crede că în teritoriu jurnaliştii ar duce un „trai” mai liniştit decât colegii lor din capitală, unde sunt concentrate cele mai multe instituţii de stat. E doar un mit, dă asigurări Anghelina Gaidarji de la ziarul „Svet”, publicaţie din Taraclia.

Anul trecut, Inspectoratul de Poliţie al raionului a dispus interogarea jurnaliştilor, printre care şi Anghelina, la fel şi confiscarea tuturor materialelor în baza cărora a fost realizată o investigaţie despre lacul din oraş. Iazul a ajuns pe mâine străine şi era scos la vânzare în timp ce Primăria oraşului încerca să-şi recupereze bunul pierdut. Şi în teritoriu presiunile venite din partea sunt la ordinea zilei, constată Anghelina Gaidarji:

„În plus, aici, la Taraclia, nu este o situaţie ordinară în domeniul presei. Ziarul la care lucrez este în continuare este finanţat de Consiliul Raional şi simţim o oarecare presiune din partea unor consilieri. La ultima şedinţă, de exemplu, reprezentanta unui partid care nu se bucură de încredere printre locuitorii din Taraclia, a iniţiat un şir de controale financiare, îşi permite să ordone cine trebuie să fie redactor la ziar şi cine nu. De fapt, sunt sigură că asemenea situaţii se întâlnesc în toată ţara, nu doar la Taraclia.”

Şi totuşi ziariştii din teritoriu ar avea un atu în faţa colegilor din capitală – internetul care, culmea, încă nu a cucerit toate satele şi oraşele din ţară, constată direactoarea ziarului „Expresul” din Ungheni, Lucia Bacalu. Mai sunt cititori de modă veche, care aşteaptă poştaşii să le aducă ziare, spune jurnalista:

„Trebuie să recunosc că presa regională este un pic avantajată, în prezent citesc presa printată pensionarii, oamenii de la sate care preferă să afle noutăţile de la ei din sat şi doar apoi de la Chişinău. Din păcate, în ultimii ani se face simţită şi presiunea politică. Am avut cazuri şi de ameninţări, am avut cazuri când colegilor li s-a propus să plece din presă, să-şi găsească alt loc de muncă. Încercăm să rezistăm şi, deocamdată, rezistăm.”

Lucia Bacalu are însă un regret: concentrarea presei pe subiecte politice, deseori mai puţin importante pentru cetăţeni. Ziarista crede că breasla ar avea numai de câştigat dacă ar oferi mai des microfonul oamenilor de rând şi mai rar politicienilor.

XS
SM
MD
LG