Linkuri accesibilitate

„Dacă trăiești într-o țară pe care o iubești, cred că este obligatoriu să-i cunoști limba”


Ziua Limbii Române, Chişinau, 31 August 2017

Spre deosebire de Ziua Independenței, când conducătorii Moldovei s-au întrecut în declarații, în 31 august 2017 politicienii au evitat presa și s-au limitat la comunicate oficiale.


În 31 august este Ziua Limbii noastre – o sărbătoare care a avut în cei 26 de ani de independență a Moldovei diferite denumiri, de la Limba noastră cea română până la cea de acum. Și tot în acești 26 de ani, sărbătoarea a fost folosită în fel și chip de politicieni.

„E o sărbătoare importantă pentru noi, fiindcă avem nepoți și îi învățăm să vorbească frumos, să scrie frumos, să știe de limba cea română.”

Locuitorii capitalei au fost invitați să participe la o dezbatere despre „limba care se vorbește azi în Republica Moldova”. Subiectul continuă sa fie unul discutat în contradictoriu chiar dacă există suficiente temeiuri juridice pentru încetățenirea iremediabilă a glotonimului limba română. Mai mulți lingviști constată cu regret că odele dedicate limbii o dată în an nu au cum să schimbe starea de lucruri cotidiană.

Doctorul în filologie Irina Condrea a remarcat în fața mulțimii că vorbirea unei limbi corecte este simțită de mulți mai degrabă ca o normă opresivă, de asta se ignoră corectarea individuală și a altora. Totuși, remarcă ea, școala a început să dea rezultate și sunt tot mai mulți tineri care stăpânesc la un nivel avansat limba română:

„Foarte mulți elevi cunosc și regulile, prin urmare există un progres și acesta este evident. Altceva este dacă ne referim la limba vorbită, în stradă, la piață și peste tot, aceasta are diferite forme și îmbracă diferite haine. În primul rând, fiecare persoană să știe că trebuie să comunice în limba română și trebuie să citească mai mult. Lectura întotdeauna corectează niște lucruri în vorbire.”

Cristina Leu, studentă
Cristina Leu, studentă

Scriitori, cercetători și oameni de cultură au îndemnat publicul să aibă inițiativă și prin exemplul personal să propage vorbirea corectă și însușirea temeinica a limbii române. Studentă la Universitate de Stat din Moldova, Cristina Leu crede că disputele sociale legate de limbă se trag de la statutul pe care i-l oferă simplii cetățeni și conducătorii:

„Este ziua limbii române și chiar aș vrea ca fiecare cetățean al țării noastre să se identifice cu această zi, să spună că este Ziua limbii române. Personal, nu sunt mulțumită de statutul limbii române la noi în societate, chiar și președintele nostru vorbește o limbă schimonosită și chiar o numește moldovenească, o limbă care nu există. Eu aș vrea ca noi toți să punem presiune și să promovăm valoare, cum este limba română.”

Zeci de chișinăuieni care profită azi de ziua liberă au venit în centrul capitalei, dar remarcă interlocutorii mei, manifestările culturale au pierdut din intensitate. Stau de vorbă cu Lilia Grigoriev de etnie rusă, originară din Barnaul, Federația Rusă. Cu peste 25 de ani în urmă a venit după soț în Republica Moldova și spune ea învățarea limbii nu a fost o nevoie, ci o dorință personală:

„Dacă trăiești într-o țară pe care o iubești, cred că este obligatoriu să-i cunoști limba. Am învățat limba atunci când am venit, am vorbit mai întâi cu soacra. A fost foarte greu, dar pe urmă am învățat și eu, unde trebuie acolo vorbim.”

Europa Liberă: Ați simțit că vă era necesară?

„A fost o dorință, să învăț limba.”

Europa Liberă: Cunoașterea limbii unește societatea?

„Unește, am fost și în România de câteva ori, și limba mi-a plăcut, și oamenii.”

În cei 26 de ani de independență, cetățenii moldoveni nu au reuși să formeze în jurul limbii un pact social care i-ar uni, constată cei cu care am reușit să stau de vorbă. Mulți regretă că acest subiect continuă să fie exploatat politic:

„Cei care vor cu rușii, toți vor limba moldovenească. Dar cei care mai vrem cu frații noștri, vrem româna.”

Europa Liberă: Nu dezbină această divizarea societatea?

„Dezbină, de fapt. Ar trebui tineretul să se implice, e viitorul lor.”

„Nu este încă limba română la locul potrivit, o națiune supraviețuiește și prin limbă.”

Spre deosebire de Ziua Independenței, când conducătorii Moldovei s-au întrecut în declarații, azi, politicienii au evitat presa și s-au limitat la comunicate oficiale și mesaje pe rețelele de socializare, dar tocmai politicienii, așa cum au spus mulți din interlocutorii mei, ar fi chemați sa dea tonul în chestiunea limbii. Inițial în 1990 sărbătoarea a fost creată în Republica Moldova sub denumirea de „Limba noastră cea română”, în 1994, însă, denumirea a fost schimbată în „Limba noastră”.

XS
SM
MD
LG