Linkuri accesibilitate

La Chișinău au început luni Zilele scrisului și culturii slave (22-28 mai)


Detaliu de pe afișul eenimentului

Agenda manifestării include spectacole, mese rotunde și expoziții de cărți, toate menite să promoveze dialogul intercultural în R.Moldova.

Evenimentul e organizat de Biroul pentru relații interetnice din guvernul de la Chișinău împreună cu mai multe organizații etnoculturale slave locale. Corespondenta noastră Natalia Sergheev a luat parte la ceremonia de deschidere.

Vice-președintele Asociației pentru cultura ucraineană din Republica Moldova Anatoli Trigubciuk fredonează o melodie pe care o cânta și fiicei sale în copilărie. Cu ocazia Zilelor scrisului și culturii slave și-a pus haine de sărbătoare, adică „șivanka” tradițională ucraineană.

Anatoli Trigubciuk
Anatoli Trigubciuk

Am discutat cu el în drum spre bustul poetului Taras Șevcenko, din sectorul Râșcani al capitalei. Acolo se îndreptau câțiva reprezentanți ai unor comunități etnice din țară ca să depună flori în memoria așa-zisului „Pușkin ucrainean”. Au venit, în mare parte, ucraineni, ruși, bulgari și belaruși. Anatoli spune că membrii acestor comunități sunt prietenoși unii cu alții și e de părere că divizarea în societate începe „de sus”.

„Moldovenii și ucrainenii se împacă destul de bine. Dar rușii sunt un pic marginalizați… Este motivat și de situația din Ucraina, acum se deteriorează relațiile. Dar vedeți că astăzi cu toții, împreună, depunem flori. Noi nu avem ce împărți. Poporul ucrainean, nici cel moldovean, nu e vinovat că are așa o guvernare…”

După ce au depus flori la statuia lui Ștefan cel Mare, s-au oprit la monumentele unor personalități notorii ale scrisului și culturii slave: bustul poetului rus Aleksandr Pușkin, monumentul mitropolitului Petru Movilă, bustul poetului bulgar Hristo Botev. S-a adunat o mână de oameni, majoritatea – persoane în etate. Organizatorii au spus că tinerii au lipsit, fiindcă e zi lucrătoare. Dar seara are loc o ceremonie oficială.

Ludmila Lasceonova
Ludmila Lasceonova

În discuția cu președinta Comunității Ruse din Republica Moldova Ludmila Lasceonova am ajuns și la subiectul studierii limbii de stat. Ea consideră drept piedică în asimilarea lingvistică a vorbitorilor de rusă din țară proasta calitate a predării limbii române la nivelul primar de învățământ. Dar nu e singura problemă…

„Mulți părinți care vorbesc limba de stat își dau copiii la școli de limbă rusă și invers. Cred că este o înțelepciune părintească care va ajută copiii în viitor să se integreze mai ușor în societate. Dar asta trebuie să se întâmple într-un mediu binevoitor. Cu cât mai prietenoase vor fi circumstanțele pentru a învăța limba de stat, cu atât mai mare va fi dorința oamenilor să o însușească.”

Lidera comunității ruse din Republica Moldova a adăugat că un sinonim pentru cultura slavă ar fi „русский мир”, adică „lumea rusă”. E un concept promovat activ de Federația Rusă prin care se vrea crearea unei comunități interstatale, adunate sub umbrela limbii și culturii ruse. Unele state, cum ar fi Ucraina și Belarus, s-au pronunțat anterior împotriva apartenenței la o așa-zisă „lume rusă”, deoarece ar contraveni independenței și suveranității țării.

Anul acesta este sărbătorită ediția 27 a Zilelor scrisului și culturii slave, iar prilejul este simplu. La data de 24 mai, comunitatea slavă din întreaga lume celebrează fondatorii alfabetului chirilic - sfinții Chiril şi Metodiu, care au tradus Sfântă Scriptură în limba slavonă.

Ivan Zabunov
Ivan Zabunov

E o sărbătoare care se regăsește în calendarele mai multor state, post-sovietice și nu numai. În Bulgaria, bunăoară, 24 mai este sărbătoare națională, dar poartă altă denumire – Ziua culturii bulgare și a Scrisului slavon. Președintelui Asociației bulgare Renașterea din Chișinău Ivan Zabunov spune că apreciază felul în care comunitatea internațională respectă minoritățile etnice.

„În Occident, minoritățile naționale au parte de o mare protecție juridică. Europenii înțeleg că toate problemele apar ori din cauza neînțelegerilor religioase, ori din cauza disputelor etnice. Dacă le vom evita, dacă vom găsi o formulă prin care să nu limităm drepturile minorităților, în lume vor domina pacea și toleranța.”

În Republica Moldova conviețuiesc mai multe etnii. După părerea lui Ivan Zabunov, dacă guvernanții își vor îndrepta atenția asupra nevoilor acestor minorități, armonia ar fi garantată.

XS
SM
MD
LG