Linkuri accesibilitate

De astăzi și până vineri, 19 mai, scriitori din Republica Moldova și România vor participa la dezbateri publice organizate la Chișinău, Bălți și Cahul în cadrul Zilelor Literaturii Române. Programul a debutat în capitala de sud a Republicii Moldova, Cahul, cu o discuție la care au participat studenții Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu”. Printre invitați au fost scriitorul originar din Republica Moldova, Vasile Ernu, stabilit la București, precum și scriitorul octogenar Vladimir Beșleagă. Mai multe despre această primă dezbatere și programul Zilelor Literaturii Române, în relatarea Dianei Răileanu:

Contrar obiceiului „comod” al organizatorilor de evenimente culturale de a rămâne în perimetrul capitalei, gazdele Zilelor Literaturii Române şi-au invitat musafirii la instituții de învățământ din provincie. Astfel, au de câştigat atât scriitorii cât şi publicul, constată Vasile Ernu, eseist din Republica Moldova, stabilit de mai mulţi ani la Bucureşti. Originar din sudul ţării, Vasile Ernu a revenit de fapt la el „acasă”. Pentru a înţelege mai bine schimbările care s-au produs între timp a renunţat la maşină şi a făcut autostopul ca să ajungă la Cahul, a trecut pe la piaţa din oraş şi a servit o cafea la barul din localitate, pe timpuri „Scazka” - astăzi „Escobar”. Realitatea care a surprins-o acasă i-a provocat sentimente amestecate, recunoaşte Vasile Ernu:

Scriitorii Vladimir Besleagă și Vasile Ernu (centru), la Universitatea din Cahul
Scriitorii Vladimir Besleagă și Vasile Ernu (centru), la Universitatea din Cahul

„Deci, ceva se întâmplă tragic aici şi asta se simte cel mai mult nu în Chişinău, că acolo e foarte bine, se simte în satele şi orăşelele mici. Există un fenomen tragic care se întâmplă, e clar că există o descompunere socială profundă, chiar o depresie socială aş spune. În acelaşi timp, simt că aceşti oameni, chiar şi în această situaţie tragică în care se află şi trăiesc, au încă viaţă, ei pot încă face multe. Au trecut prin atâtea fenomene tragice cum a fost războiul, cum a fost foametea, cum a fost perioada comunistă şi post-comunistă, cred că o să treacă şi peste „ciocoii actuali”.”

Europa Liberă: Aveţi senzaţia că, poate, ar trebui scriitorii şi intelectualii să facă mai des acest lucru: să tragă o fugă până la sat?

Vasile Ernu: „Eu dacă aş fi la putere aş da un decret în care aş spune: la două-trei luni fiecare scriitor sau profesor să meargă în Basarabia profundă, la ţară, să vorbească cu oamenii, cu şcolarii, cu studenţii. Îi vor ajuta enorm pe aceşti tineri, dar îi va ajuta şi pe ei să înţeleagă mai bine realitatea. Să stai în Chişinău, în centru şi să bei o cafea bună este simplu, dar a merge la oamenii de la ţară şi să încerci să-i asculţi şi să-i înţelegi este mult mai greu. Asta ar trebui să facă fiecare scriitor care se respectă”.

Vasile Ernu
Vasile Ernu

Aşadar, Zilele Literaturii Române, organizate de editura „Cartier”, au debutat la Cahul, cu o dezbatere pe marginea volumului „Sectanţii şi Bandiţii” despre o comunitate religioasă din sudul ţării care a supravieţuit mai multor regimuri: imperiul ţarist, România Mare, Uniunea Sovietică şi Republica Moldova independentă.

Discuţia a „dezlegat” limbile studenţilor, constată şeful Catedrei de Istorie şi Ştiinţe Sociale, de la Universitatea „Bogdan Petriceicu Hașdeu”, Ion Ghileţchi. Dascălul regretă doar că asemenea întâlniri sunt organizate prea rar:

„Nu ştiu care este situaţia în capitală, în Chişinău sau la Bucureşti, însă la periferie, precum este Cahulul sau Bălţiul, asemenea activităţi sunt necesare. Se simte acest lapsus în rândul studenţilor. Întotdeauna studenţii în cadrul unei conferinţe s-au aşteptat să vină profesorul cu o geantă mare şi să prezinte ceva în Power Point. Astăzi Dlui (Vasile Ernu n.r.)a vorbit liber, a adresat întrebări, a ascultat, s-a pronunţat, deci, a avut loc un dialog deschis către societate, ceea ce pentru noi este un eveniment foarte important şi ar fi de dorit ca să se organizeze cât mai des asemenea evenimente.”

Dezbateri cu scriitori din Republica Moldova şi România se vor organiza în următoarele zile şi la Universitatea Pedagogică „Alecu Russo” de la Bălţi sau Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism din capitală. Se aşteaptă discuţii despre volumele „Ultimele zile din viaţa literaturii” scris de poetul român Alexandru Matei, despre „Romanul generaţiei 80” al Mariei Şleahtiţchi, profesor universitar sau romanul „Vara în care mama a avut ochii verzi” scris de Tatiana Ţîbuleac, stabilită de mai mulţi ani la Paris. De altfel, jurnalista devenită prozatoare este aşteptată duminică la o masă rotundă la Europa Libera ca să ne spună cât de firească i se pare această ipostază.

XS
SM
MD
LG