Linkuri accesibilitate

Vladimir Socor: „Eu consider politica Bucureștiului față de R. Moldova un eșec”


Ședință solemnă în parlamentul de la București dedicată centenarului unirii. Andrian Candu și Liviu Dragnea. 27 martie 2018

Analistul occidental vorbește despre relațiile moldo-române, reglementarea transnistreană și situația din regiune.

Europa Liberă: Suntem pe final de an 2018, un an cu multă instabilitate în această regiune. Cine își asumă responsabilitatea pentru realitățile de astăzi?

Vladimir Socor
Vladimir Socor

Vladimir Socor: „Responsabilitatea nu și-o asumă în mod direct nicio mare putere, nicio organizație internațională. Republica Moldova rămâne într-un fel de zonă gri și vulnerabilă. În același timp, vulnerabilitatea Republicii Moldova este mult mai scăzută în comparație cu vulnerabilitatea Ucrainei vecine. Aceasta din mai multe motive. În primul rând, Republica Moldova este ferită de Rusia datorită scutului format de Ucraina; vulnerabilitatea Republicii Moldova este scăzută din acest motiv, atâta timp cât Ucraina rămâne independentă și coerentă. În același timp, Republica Moldova, prin locația ei geostrategică, nu este interesantă pentru nimeni.”

Interviu cu analistul Vladimir Socor
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:17:38 0:00
Link direct


Europa Liberă: Când ziceți Dvs. că nu mai este interesantă pentru nimeni, la cine vă referiți?

Vladimir Socor: „Nu este interesantă, n-a fost interesantă...”

Europa Liberă: Pentru că Igor Dodon se află în Federația Rusă, Andrian Candu a mers peste Ocean, în Statele Unite ale Americii. De ce să nu fie interesantă Republica Moldova pentru nimeni?

Vladimir Socor: „Nu-i interesantă din punct de vedere geopolitic nici pentru Rusia, nici pentru NATO. Este interesantă pentru România, pentru că este vecinul direct al României pe o frontieră foarte lungă. Din acest punct de vedere, da, Republica Moldova este interesantă pentru România, dar nu pentru marile puteri. Amplasarea geografică a Republicii Moldova o pune într-un colț, pe de o parte, ferit de primejdii și, pe de altă parte, un colț din care nicio mare putere nu este capabilă să lanseze amenințări la adresa unei alte mari puteri.”

Europa Liberă: Dacă Dvs. insistați pe ideea că Moldova nu este interesantă pentru nimeni, vă pun o altă întrebare. Atunci când Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, Rusia a reacționat, a interzis ca mărfurile moldovenești să penetreze piața rusească.

Vladimir Socor: „Da.”

Europa Liberă: E întâmplător?

Rusia este eternul adversar al țărilor din această regiune, este o situație istorică...

Vladimir Socor: „Nu, nu e întâmplător, dar aceasta nu are de-a face cu geopolitica sau cu strategia. Are de-a face cu psihologia Rusiei, psihologia Rusiei de mare putere și obiectivele Rusiei de lungă distanță, să revină ca mare putere în acest spațiu. Rusia va avea acest obiectiv etern, Rusia este eternul adversar al țărilor din această regiune, este o situație istorică, moștenită din istorie și care va continua în viitor atâta timp cât există Rusia; o situație care n-are legătură directă cu dl Vladimir Putin. Dl Vladimir Putin este numai personificarea actuală a unei Rusii veșnice. Deci, acesta este obiectivul Rusiei pe termen lung, dar în prezent Rusia are cu totul alte priorități, cu totul alte probleme: are mâinile pline cu cazul ucrainean, este angajată pe multiple fronturi în multiple teatre de acțiune în afara Europei, are o serie foarte mare de dosare de conflict cu Occidentul. Și Rusia vrea să normalizeze relațiile cu Occidentul.”

Europa Liberă: Și va reuși să normalizeze aceste relații cu Vestul?

Vladimir Socor: „Există o idee. Și aici intervine un posibil interes al marilor puteri în Republica Moldova, de aici intervine, dar la nivel teoretic, deocamdată. Rusia are interesul să transforme Republica Moldova nu într-un protectorat rusesc, Rusia n-ar putea să întrețină un protectorat rusesc în Republica Moldova, nu într-un satelit, dar în altceva – într-un teren de experimentare a unei formule de reconciliere cu Occidentul printr-o reglementare de comun acord ruso-occidentală a conflictului din Transnistria.

În viziunea unor oficialități rusești, un asemenea experiment în Moldova ar demonstra Occidentului că Rusia este capabilă să reglementeze conflicte existente prin cooperare bilaterală cu Occidentul, un semnal de așa-zisă bună-credință din partea Rusiei, care să servească drept un prim pas către normalizarea situației. Ce are în vedere Rusia prin normalizare? Are în vedere demontarea treptată a sancțiunilor economice, nu desființarea lor, Rusia nu are acest obiectiv nerealist de a desființa sancțiunile dintr-odată, demontarea treptată, pas cu pas a sancțiunilor și trecerea de la o reglementare pe Transnistria la o reglementare pe Donbas, eventual în combinație cu Crimeea. O asemenea reglementare ar duce într-adevăr la o demontare mai rapidă a sancțiunilor economice occidentale împotriva Rusiei. Aceasta dorește Rusia și aceasta comunică dl Dodon.”

Europa Liberă: Dl Dodon a tirajat declarațiile sale că Moldova în 2019 va fi capabilă să demonstreze lumii că se identifică o soluție pentru problema transnistreană și că atât Rusia, cât și Occidentul ar fi interesați ca această soluție să apară.

Prin gura dlui Dodon vorbește Rusia...

Vladimir Socor: „Într-adevăr, acestea sunt mesajele dlui Dodon de când a devenit președinte. Prin gura dlui Dodon vorbește Rusia, fără îndoială. Și într-adevăr diplomația rusă știe, cum știu și unii analiști, inclusiv eu, că există oficialități în Occident care au interesul într-un asemenea scenariu, ar dori să exploreze un asemenea scenariu pentru a redeschide o relație mai mult sau mai puțin normalizată cu Rusia, a reveni la ceea ce se cheamă business usual cu Rusia, afaceri economice, așa cum erau ele înainte de invazia Crimeei și a Donbasului.

Da, cu siguranță Franța dlui Emmanuel Macron ar fi interesată într-un asemenea scenariu. Știu personal că unele oficialități din Berlin sunt interesate într-un asemenea scenariu. Berlinul a manifestat această dorință încă din anul 2009 prin Memorandumul de Meseberg, alcătuit de dna Angela Merkel împreună cu președintele rus de atunci Dmitri Medvedev. Deci, formula există, plutește în aer, deocamdată la nivel ipotetic.”

Europa Liberă: Și Tiraspolul, și Chișinăul vor cădea de acord asupra unui asemenea scenariu?

Vladimir Socor: „Va depinde foarte mult de rezultatul alegerilor parlamentare din februarie 2019 și de componența Guvernului de după alegeri.”

Europa Liberă: Dar ce a făcut Igor Dodon de zece ori la acele întâlniri pe care le-a avut cu Vladimir Putin? Ce subiecte au discutat ei, despre care am putea să știm și să nu cunoaștem?

Vladimir Socor: „Ceea ce putem deduce din relatările presei rusești și din ceea ce a declarat dl Dodon după fiecare întâlnire, putem să deducem câteva lucruri: pe plan bilateral Moldova – Rusia dl Dodon încearcă să redeschidă piața rusească pentru produse de export moldovenești și să obțină tratamente de favoare pentru acei gastarbeiteri moldoveni din Rusia care au încălcat regulile de viză, reședință ș.a.m.d.

Dar este cu siguranță și o încercare din partea dlui Plahotniuc de a deschide un canal de comunicare cu Kremlinul prin intermediul dlui Dodon...

Este un interes de politică internă al dlui Dodon, să-și asigure voturile diasporei moldovene din Rusia, dar este cu siguranță și o încercare din partea dlui Plahotniuc de a deschide un canal de comunicare cu Kremlinul prin intermediul dlui Dodon. Asemenea indicii sunt clare, dl Dodon a negociat la Kremlin numirea unui colaborator intim al dlui Plahotniuc, Vasile Botnari, în postul de șef al Moldovagaz.”

Europa Liberă: Dl Botnari acum e șeful Serviciului de Informație și Securitate.

Vladimir Socor: „Da, da, știu.”

Europa Liberă: Dar ce evoluții anticipați Dvs. în această regiune?

Vladimir Socor: „Să rămânem la problema aceasta a Transnistriei, să vorbim despre regiune. Va depinde foarte mult de componența Guvernului Republicii Moldova după alegeri. Ipotetic e posibilă o coalizare formală sau neformală a Partidului Socialiștilor cu partidul dlui Plahotniuc. În acest caz, dânșii ar trebui să ajungă la o viziune comună asupra reglementării problemei Transnistriei.”

Europa Liberă: Dar mult contează și poziția Kievului? Contează poziția Ucrainei?

Vladimir Socor: „Problema Transnistriei și problema Donbasului sunt conexate. Nu toată lumea își dă seama de strânsa conexiune care există între aceste două probleme. Din punctul de vedere al dlui Dodon, acest lucru nu contează. Dacă un statut special în formula care îi convine Rusiei ar fi aprobat pentru Transnistria, atunci acesta ar fi folosit ca precedent împotriva Ucrainei pentru o formulă asemănătoare în Donbas, care ar conveni Rusiei. Dlui Dodon nici cât negru sub unghie nu-i pasă de această conexiune.

Dl Plahotniuc este un tactician, care ne surprinde nu numai pe noi, dar și pe jucătorii internaționali...

Atitudinea dlui Plahotniuc este imprevizibilă. Vedem că dânsul își pregătește o reconciliere cu Tiraspolul; nu știm care ar fi termenii acestei reconcilieri, fapt este că s-a creat un canal de negociere Vladimir Plahotniuc – Victor Gușan, canal de negociere, care a influențat adoptarea așa-zișilor „pași mici” de treptată suveranizare a Transnistriei pe malul stâng. Deci, situația este imprevizibilă. Dl Plahotniuc este un tactician, care ne surprinde nu numai pe noi, dar și pe jucătorii internaționali îi surprinde cu mișcări tactice. Deci, situația este imprevizibilă, eu am dorit...”

Europa Liberă: Dar reglementarea transnistreană depinde și de relația ucraineano-rusă?

Vladimir Socor: „Nu, nu depinde de relația ucraineano-rusă niciun pic.”

Europa Liberă: Ambele țări făcând parte din formatul de negocieri „5+2”, Rusia și Ucraina?

Vladimir Socor: „Da, ideologia formatului „5+2” este aceea de a privi practic ca un fel de spectator, mai mult sau mai puțin pasiv, la negocieri bilaterale între Chișinău și Tiraspol, iar rezultatul final al acestor negocieri ar urma să fie supus spre eventuala aprobare în formatul „5+2”. Aceasta este menirea formatului „5+2”. În acest format, participanții deplini – Rusia, Ucraina și OSCE – au dreptul de a face propuneri, Statele Unite și Uniunea Europeană nu au dreptul de a face propuneri.”

Europa Liberă: Sunt observatori în acest format?

Vladimir Socor: „Da, da... Deci, fără dreptul de a face propuneri, pot să comenteze propunerile altora, dar nu au dreptul să inițieze propuneri, cum au Rusia și Ucraina. Până în 2014, Ucraina era un actor pasiv în formatul „5+2”, deoarece Ucraina nu dorea să-și mai încarce divergențele cu Rusia cu încă un dosar – dosarul transnistrean. Acum situația s-a schimbat, dar în general participanții la formatul „5+2” privesc ca negocierile 1:1, între Chișinău și Tiraspol.”

Europa Liberă: Rusia va continua să sperie cetățenii cu o eventuală extindere a NATO spre Est?

Vladimir Socor: „Da, sigur că va continua. O sperietură complet inventată. NATO nu are această intenție cu certitudine și eu nu o văd în viitorul previzibil, cel puțin în generația noastră...”

Europa Liberă: Dar Georgia și Ucraina...

Vladimir Socor: „Asta am în vedere. Cel puțin, în generația noastră am în vedere.”

Europa Liberă: ...vorbesc foarte mult că și-ar dori un statut de membru al Alianței Nord-Atlantice?

Vladimir Socor: „Da. Nu vom vedea acest lucru în viitorul previzibil, sunt convins, deoarece nu există consens în NATO și am în vedere faptul că cele mai multe țări, în frunte cu Germania și Franța, în al doilea rând, dar mai ales în frunte cu Germania, blochează orice extindere a NATO spre Est. Și blochează nu numai extinderea NATO, blochează chiar amplasarea de trupe NATO în țările membre existente. Germania în mod sistematic blochează orice amplasare serioasă de trupe aliate pe teritoriul statelor baltice și al Poloniei. Germania blochează practic totul. Până acum a blocat planificarea pentru ipoteza în care Rusia ar ataca statele baltice și Polonia. Germania a blocat alcătuirea de planuri NATO pentru apărarea acestor țări sub pretextul că chiar a face planuri în timp de pace pentru a apăra aceste țări ar fi o provocare contra Rusiei și o demonstrație de neîncredere în presupusele intenții pașnice ale Rusiei. Deci, politica Germaniei este de a transforma chiar și țările de pe flancul estic al NATO, de fapt, într-un fel de zonă de tampon, nu într-o zonă cu trupe aliate corespunzătoare apărării și descurajării.”

Europa Liberă: Aveți o explicație? De ce Igor Dodon nu a reușit să ajungă la Kiev și la București?

Vladimir Socor: „Desigur!”

Europa Liberă: Totuși sunt două țări vecine, vocile lor sunt puternice...

Vladimir Socor: „Să completez întâi chestiunea relației Georgiei și a Ucrainei cu NATO într-o singură frază. Aceste țări în viitorul previzibil nu vor deveni membre ale NATO, deoarece majoritatea statelor Europei Occidentale se opun. Formula va fi alta, formula va fi una de relații bilaterale - între Ucraina, pe de o parte, și un grup de țări în frunte cu Statele Unite; și Georgia, pe de o parte, și un grup de țări în frunte cu Statele Unite, neimplicând NATO în mod colectiv ca alianță, ci un fel de coaliție a celor doritori din interiorul NATO, fără steagul NATO.”

Europa Liberă: Ce are de pierdut Republica Moldova că Igor Dodon nu a avut întrevederi cu omologii săi de la Kiev și București?

Comerțul bilateral între R. Moldova și România crește foarte mult, rapid, interconectarea energetică cu România nu progresează deloc...

Vladimir Socor: „Are de pierdut mai mult la nivel simbolic. Relația Republicii Moldova cu Ucraina și cu România nu depinde de persoana dlui Dodon. Faptul că dl Dodon nu-i primit în vizită la Kiev sau la București nu influențează prea mult relațiile. Comerțul bilateral între Republica Moldova și România crește foarte mult, rapid, indiferent de ce spune sau ce crede dl Igor Dodon; interconectarea energetică cu România nu progresează deloc, indiferent de ce spune sau crede dl Dodon; România duce în general o politică greșită și ineficientă față de Republica Moldova, indiferent de ce spune dl Dodon. În general, politica Bucureștiului față de Republica Moldova eu o consider un eșec, indiferent de ce spune sau crede dl Dodon.”

Europa Liberă: Dar cum ar trebui să fie politica României față de Republica Moldova?

Vladimir Socor: „În primul rând, ar trebui abordată în mod serios problema interconectării cu gaze și electricitate, problemă pe care Bucureștiul nu a abordat-o în mod serios până acum. S-au descoperit gaze în România, în Marea Neagră. Nu există, deocamdată, un acord politic, nici măcar de business, dar mai ales la nivel politic despre folosirea acestor gaze, dacă să fie folosite pentru export în Europa sau dacă să fie folosite pentru reanimarea industriei chimice românești și în toată această discuție nu se ia în considerare nevoia Republicii Moldova de a fi alimentată cu gaze. Conducta de gaze Ungheni – Chișinău pare departe de realizare...”

Europa Liberă: Iași – Ungheni – Chișinău...

Vladimir Socor: „Da. Iurie Leancă spunea că trebuia să intre în funcțiune în 2014.”

Europa Liberă: Acum s-a anunțat că, poate-poate, în 2020.

Vladimir Socor: „Da... Deci se amână de la an la an, nu putem avea încredere nici în aceasta. Despre interconectarea electricității pe la Isaccea nu se știe, nu se spune, nu se vorbește...”

Europa Liberă: Finanțele, resursele financiare ar putea să fie o problemă?

Vladimir Socor: „Sigur că da, sigur că da, dar România are surplusuri bugetare, surplusuri pe care Guvernul actual le cheltuiește pentru programe sociale și ridicări nejustificate de salarii. Deci, acesta este un aspect al eșecurilor, dar mai este un aspect al eșecurilor, care ține de apropiatele alegeri parlamentare. Publicații subvenționate de București și faptul că Bucureștiul le subvenționează este un fapt oficial afișat pe diferite website-uri, aceste publicații care apar în Chișinău comunică în mod sistematic un mesaj alegătorilor cu viziuni pro-românești și unioniste să nu voteze cu partidele conduse de Maia Sandu și Andrei Năstase. Sunt trei-patru publicații, patru-cinci condeieri, care se specializează în acest mesaj și tot timpul li se spune alegătorilor unioniști și pro-români să nu voteze cu Maia Sandu și Andrei Năstase, pentru că ei au tot felul de păcate, diverse păcate, de diferite categorii...”

Europa Liberă: Dar și segmentul acesta unionist e destul de divizat, dl Socor.

Vladimir Socor: „Bineînțeles! Deja e divizat.”

Europa Liberă: Iată acum a mai apărut pe această platformă încă o formațiune, care probabil o să se înscrie în cursa electorală.

Vladimir Socor: „Da, segmentul acesta este deja divizat, indiferent de ce spune Bucureștiul, dar eu aici vreau să mă focalizez pe acest mesaj al Bucureștiului. Repet, e un mesaj al Guvernului din București, pentru că finanțarea e de la Guvernul din București, care le spune alegătorilor unioniști sau pro-români că Maia Sandu și Andrei Năstase nu sunt suficient de unioniști și mai au și alte păcate, tot felul de bube în cap.

Ei au bube în cap, cea mai mare bubă fiind că nu sunt suficient de unioniști și din aceste considerente să nu voteze pentru ei. Este un serviciu direct adus dlui Plahotniuc; este un mod de a scoate voturi potențiale de la partidele conduse de Maia Sandu și Andrei Năstase, partidele pro-europene, partidele anti-oligarhice; un serviciu adus dlui Plahotniuc. Nu înseamnă că votanții cărora li se adresează acest mesaj vor vota cu un partid sau alt partid unionist, dar mulți dintre ei vor sta acasă. Și asta într-o situație de alegeri în care fiecare procent contează.

Mesajul din București la care m-am referit va ciupi aceste procente de importanță vitală de la Maia Sandu și Andrei Năstase. Și eu aș vrea și pe această cale să-și exprim nedumerirea față de cei care au inițiat aceste mesaje și care le propagă în continuare la Chișinău și sper să înceteze și să se gândească mai bine la consecințele acestor mesaje.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG