Ca să fie cu adevărat utilă, rezoluţia privind retragerea completă a trupelor străine de pe teritoriul R. Moldova, ce ar putea fi examinată de ONU vinerea viitoare, 22 iunie, ar trebui să conţină un termen concret la care să se ceară această retragere, precum şi o cerere expresă de înlocuire a misiunii actuale de pacificatori cu una civilă internaţională. Acesta este punctul de vedere al fostului ambasador moldovean la ONU, Vlad Lupan, un punct de vedere expus pe blogul său în care critică rezoluţia ca fiind scrisă ca „să nu supere Rusia”. Într-un interviu la Europa Liberă, fostul ambasador şi-a explicat punctul de vedere.
Europa Liberă: Dle Lupan, anul trecut, R. Moldova a încercat să convingă Consiliul General ONU să accepte examinarea unei astfel de rezoluţii, dar se pare că nu a reuşit. Şi şi-a schimbat tactica – va avansa rezoluţia pe o agendă deja existentă la ONU, cea a conflictelor îngheţate din GUAM. E o cale bună?
Vlad Lupan: „Acest lucru era posibil din start.”
Europa Liberă: Deci, această cale exista și atunci?
Vlad Lupan: „Era unica cale, de fapt. Și nu este clar de ce nu s-a mers pe această cale. Mai mult de atât, pe mine mă interesează de ce Republica Moldova în primul rând nu s-a adresat la Consiliul de
Republica Moldova trebuia să se adreseze către Consiliul de Securitate...
Securitate atunci când a văzut că Federația Rusă împreună cu militarii separatiștii fac exerciții militare pe teritoriul Republicii Moldova. Lucrurile sunt destul de clare. În momentul acela, Republica Moldova trebuia să se adreseze către Consiliul de Securitate.
Asta a fost procedura pe care a utilizat-o de altfel și Ucraina anterior. Mai mult decât atât, noi chiar am fost coautori ai adresării Ucrainei către Consiliul de Securitate, prin care am adus în atenția Consiliului de Securitate ce se întâmplă în Ucraina. Fix același scenariu de adresare, în primul rând în Consiliul de Securitate, era valabil și pentru Republica Moldova. În circumstanțele în care tu ai exerciții militare ale unui stat străin și ale unei entități separatiste împreună pe teritoriul Republicii Moldova, astfel de lucru trebuia făcut.”
Europa Liberă: Revenind, dle Lupan, la discuția despre acea încercare anterioară a R. Moldova de a avansa pe agenda ONU discuţia despre retragerea trupelor. Din punctul Dvs. de vedere, ce a fost totuși cu acel episod – un truc electoral, ce a fost asta?
Vlad Lupan: „În momentul în care tu lansezi o inițiativă privind includerea unui subiect pe agenda ONU și știi că acest subiect este ușor blocabil de către Federația Rusă și Federația Rusă va observa acest lucru, probabil s-a presupus că Federația Rusă va înțelege că este o mișcare electorală și, real, nu are nimic împotriva Federației Ruse. Federația Rusă nu a văzut lucrurile în felul acesta; ea nu putea să vadă lucrurile în felul acesta.
Orice încercare de a aduce Federația Rusă în atenția publică în calitate de stat care creează probleme pe arena internațională, inclusiv pentru Republica Moldova, va fi contracarată de către Federația Rusă. Asta s-a și întâmplat. Deci, calculele că anunțul va avea efect pozitiv pentru autoritățile Republicii Moldova pe plan local, pentru alegerile care vin în 2018, într-un fel au fost îndeplinite. Pe de altă parte, Federația Rusă nu a apreciat gestul și a blocat inițiativa. Toți sunt acoperiți, totu-i OK, autoritățile au încercat, dar nu au reușit…”
Europa Liberă: Să vorbim despre actuala rezoluție. Tot e un calcul politic?
Vlad Lupan: „Actuala rezoluție nu conține două elemente. Haideți să pornim de la următoarele: în momentul în care tu știi că includerea subiectului pe agenda ONU nu va trece și tu deja știi despre asta din lunile noiembrie-decembrie 2017, de ce aștepți până în aprilie ca să lansezi o altă inițiativă? E o întrebare pertinentă și necesită un răspuns. Știi că ai la dispoziția ta subiectul de agendă GUAM, conflictele înghețate din zona GUAM, unde poți lansa o rezoluție fără să fie blocată de către Rusia. Cu alte cuvinte, Rusia nu poate influența absolut deloc nici măcar real textul rezoluției. Deci e tot dreptul tău să faci lucrul acesta, să scrii în rezoluția respectivă ce vrei tu.
Partidul Democrat așteaptă din lunile noiembrie-decembrie până în luna aprilie să lanseze inițiativa respectivă? Este oarecum neclar de ce a fost nevoie de atâtea luni. Haideți acum să ne uităm la această rezoluție – atinge ea Federația Rusă? N-o atinge, pentru că scopul unei rezoluții la ONU este, în primul rând, să pună presiune politică asupra Federației Ruse. Ce vedem în rezoluție este că se face referință la termenul de Istanbul prin termenul 3.48/ în partea preambulară în care se povestește ce se întâmplă și de ce se întâmplă în Republica Moldova, însă în partea operativă, așa-numita „Operativa paragrafului”, acolo unde statul cere ce vrea să obțină, termenul limită de trei ani este lipsă.
Deci, Republica Moldova nu cere retragerea în termen de trei ani, cere retragerea, dar nu în termenul de trei ani agreat la Istanbul de către Federația Rusă. Orice document fără un termen limită, fără un termen de executare poate fi extins, mai bine zis, prevederile acestuia pot fi extinse la nesfârșit. Și termenul pe care și l-a asumat Federația Rusă, ei și l-au asumat, ei au spus că acest termen este real. Implementarea Acordului de la Istanbul nu are loc din cauze tehnice, ea are loc din cauze politice. Pentru ca să contracarezi cauzele politice, este nevoie de o altă clauză politică, care să preseze Federația Rusă ca să respecte un asemenea termen pe care și l-a asumat singură deja.
Cu alte cuvinte, o astfel de rezoluție a Republicii Moldova, care are tot dreptul să scrie în această rezoluție ceea ce vrea Republica Moldova, ar fi trebuit să includă un termen limită agreat de către Federația Rusă anterior din punct de vedere tehnic pentru a pune presiune asupra Federației Ruse în ce privește termenul concret de retragere.”
Europa Liberă: O altă omisiune despre care ați vorbit ar fi că nu se cere schimbarea operaţiunii ruse de menținere a păcii pe o misiune internațională. Ați afirmat că o astfel de excludere ar fi îngrijorătoare. Dar admiteți că poate ar fi un element de strategie asta: adică să se facă un pas, pentru ca să fie posibil următorul. Nu știu, ca acum să se dea mesaj de retragere, iar pasul ulterior să fie transformarea aceasta despre care vorbiți?
Vlad Lupan: „În mod normal, de obicei pe același subiect nu se fac două rezoluții. Să nu uităm că, de fapt, Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) din Republica Moldova și este acel contingent militar, care participă în așa-numita „operațiune de menținere a păcii”. Cu alte cuvinte, în momentul în care spui că nu retragi forțele ruse „de pacificare”, așa-numite „de pacificare” din Republica Moldova, de fapt spui că nu vrei să retragi complet toate trupele Federației Ruse. Asta înseamnă să nu ceri retragerea GOTR. Sau că ceri retragerea GOTR, dar nu total, așa un pic, că oricum restul GOTR o să rămână și că cei care de fapt au promovat acest conflict rămân să continue să-l protejeze. De fapt, cerem retragerea deplină, dar nu deplină.”
Europa Liberă: E o capcană asta?
Vlad Lupan: „Este interesant că asemenea anunțuri vin într-un an pre-electoral. Observăm că deja există anumite înțelegeri pe domeniul transnistrean, în care transnistrenilor, în special și inclusiv firmelor care au văzut investiții din Federația Rusă în perioada sancțiunilor din partea Europei și din partea Statelor Unite, li s-au dat plăcuțe de înmatriculare pentru ca să-și rezolve exporturile spre Europa.”
Europa Liberă: Dar, dle Lupan, această „politică a pașilor mici” despre care vorbiţi, această tactică vedem că e salutată de parteneri precum Uniunea Europeană, SUA. Credeți că greșesc UE şi SUA când salută?
Vlad Lupan: „Partenerii Republicii Moldova evident vor saluta așa-numitele succese atinse în „politica pașilor mici”, pentru că astfel pot să demonstreze că ceva este implementat în domeniul soluționării conflictului transnistrean unde ei participă care ar apropia soluționarea conflictului. Însă noi vedem că această soluționare nu se întâmplă. Mai mult decât atât, iată prin această rezoluție încă nu vedem să fie folosite toate pârghiile aflate la dispoziția Republicii Moldova care să apropie această soluționare.”
Europa Liberă: Am putea admite că varianta aceasta de rezoluție e rezultatul unor compromisuri la care s-a ajuns în negocierile cu statele care trebuie să voteze rezoluția – Germania, Canada, SUA, Franța?
Vlad Lupan: „Fără îndoială o asemenea discuție a avut loc. Spicherul Parlamentului atunci când a anunțat lansarea acestei rezoluții de asemenea a afirmat că are sprijinul Germaniei și Statelor Unite. Eu nu am văzut declarații în acest sens încă...”
Europa Liberă: În lipsa lor, nu-l credeți pe dl Candu?
Vlad Lupan: „Eu nu știu cu cine a vorbit dl Candu și cum a interpretat el aceste discuții. Există o tendință la autoritățile Republicii Moldova de a interpreta multe lucruri în favoarea lor. Eu nu m-aș lansa în interpretări de acest gen. Pe mine mă interesează cum Republica Moldova își apără interesele sale. Posibil ca aceste propuneri pe care le-am făcut eu să fie încă introduse; eu sper că vor fi, pentru că interesele naționale ale Republicii Moldova trebuie să stea mai presus decât un acord al altor state.”
Europa Liberă: R. Moldova ar putea risca ca rezoluţia să fie votată de mai puține state, dacă introduce aceste chestiuni?
Vlad Lupan: „Absolut! Ar putea exista riscul să fie votată de mai puține state, însă până la urmă votul probabil ar fi pozitiv. Ideea este că Uniunea Europeană și Statele Unite ar putea interveni pe lângă o serie de state, sugerându-le să voteze în favoarea unei asemenea rezoluții pentru a avea număr de voturi.”
Europa Liberă: Pentru asta ar trebui să fie convinse probabil?
Vlad Lupan: „Absolut! Fără îndoială că Republica Moldova are toată capacitatea de a discuta subiectul și de a convinge argumentat că există o serie de criterii care trebuie numaidecât să fie prezente în acest document. De altfel, dacă tot am pomenit de Ucraina, Ucraina este un aliat natural al Republicii Moldova la momentul actual și această conexiune cu autoritățile ucrainene care să facă lobby pentru Republica Moldova, dacă tot vorbim de faptul că Ucraina are o pondere mai mare în acest moment cu partenerii europeni pe subiectul respectiv. Ucraina este fără îndoială gata să sprijine autoritățile Republicii Moldova într-un astfel de lobby pentru a promova o asemenea rezoluție, tot așa cum Republica Moldova a sprijinit Ucraina în promovarea rezoluției sale privind integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei. Deci exact aceeași activitate, sunt absolut sigur că Ucraina ar fi disponibilă să ne ajute în acest sens, pentru a introduce toate elementele centrale și necesare pentru Republica Moldova, pentru interesul național al Republicii Moldova în acest document.
Acest document este un document al Republicii Moldova și interesele naționale ale Republicii Moldova trebuie să prevaleze asupra oricăror altor acorduri. Numărul total de voturi nu este atât de important, contează că rezoluția va fi adoptată. Deci în momentul în care tu ai siguranța că rezoluția va fi adoptată, numărul total de voturi poate servi în calitate de un pas PR că, uite, s-a votat cu 100 de voturi sau cu 20 de voturi, însă vreau să le amintesc tuturor că de fapt Georgia, de exemplu, a început activitatea sa cu o rezoluție în ce privește persoanele strămutate forțat și refugiații de pe teritoriul său cu un număr mic de voturi și a lucrat an de an asupra rezoluției respective; în fiecare an a pus-o la vot, a pus presiune asupra Federației Ruse și numărul de voturi a crescut de la vot la vot. Exact același lucru are capacitatea să-l facă Republica Moldova, dacă o asemenea prevedere de a retrage trupele ruse va fi inclusă în partea operativă a paragrafului în care se cere retragerea lor și dacă prevederea în ce privește cel puțin începerea unor discuții în ce privește schimbarea operațiunii de pacificare să fie de asemenea inclusă în partea operativă a acestei rezoluții.”
Europa Liberă: Am să vă cer acum o concluzie, dle Lupan. Totuși, explicația Dvs.: de ce autoritățile nu au inclus aceste două lucruri în rezoluţie?
Vlad Lupan: „Presupun că există o anumită slăbiciune în ce privește relația cu președintele Dodon și o eventuală evoluție a alegerilor prin care până la urmă să existe o anumită relație și cu Federația Rusă, pentru că altă explicație nu văd. Sper că vom avea oricând sprijinul Uniunii Europene și al Statelor Unite pentru promovarea unei asemenea rezoluții și dacă includem aceste două prevederi în rezoluție. Deci, probabil prevalează relația cu președintele Dodon și probabil prevalează calculul postelectoral, nu atât relația cu UE și SUA.”
Europa Liberă: Și ultima, chiar ultima întrebare: cum ar putea fi folosită o rezoluție votată pozitiv, în care să fie aceste două elemente, cu termene și cu cererea înlocuirii misiunii de pacificare, dar cum altminteri ar putea fi folosită o rezoluție care ar arăta așa cum arată astăzi?
Vlad Lupan: „Eu sper că totuși aceste două elemente vor fi incluse în rezoluție. Dacă ele vor fi incluse, atunci autoritățile Republicii Moldova vor face un lucru extraordinar pentru interesele naționale ale acestui stat. Dacă vor fi incluse aceste două elemente, Republica Moldova ulterior poate pune presiune politică permanentă – dacă-și va dori acest lucru – asupra Federației Ruse, așa cum a făcut-o după Istanbul în ce privește retragerea și eventual să ceară asistența internațională, inclusiv a partenerilor săi din Uniunea Europeană și SUA în ce privește îndeplinirea unor astfel de termene.
Cu alte cuvinte, cu prezența termenelor într-o asemenea rezoluție poți să ceri de la partenerii tăi să pună presiune asupra Federației Ruse. Fără un termen limită, vom continua așa cum fost până acum, adică fără niciun progres.”
