Linkuri accesibilitate

Viorel Furdui: Mesajul primarilor către UE este „destul de straniu”


Viorel Furdui

Conducerea Congresului Autorităților Locale din Moldova, pe scurt CALM, tratează cu scepticism scrisoarea semnată de 713 primari din țară adresată instituțiilor europene. Aleșii locali și-au exprimat dezamăgirea față de recenta rezoluție a Parlamentului European, care cere suspendarea asistenței macrofinanciare pentru Moldova inclusiv din cauza invalidării alegerilor locale din capitală. Directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, constată că o astfel de adresare ar fi în dezavantajul guvernării.

Interviu cu Viorel Furdui
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:15 0:00
Link direct

Europa Liberă: Ce ați înțeles din mesajul celor 713 primari care au semnat această adresare către organismele europene referitor la sistarea asistenței financiare care urma să ajungă în Moldova din partea UE?

Viorel Furdui: „În primul rând, trebuie să menționăm faptul că aceasta nu este inițiativa CALM-ului…”

Europa Liberă: Deci cu Dvs. nu s-au consultat?

Viorel Furdui: „Absolut, deoarece Congresul Autorităților Locale pe parcursul mai multor ani a demonstrat faptul că este preocupat de niște probleme foarte concrete, se ocupă cu descentralizarea, autonomia locală, consolidarea capacităților autorităților locale – acestea-s domeniile stricte asupra cărora ne focusăm și nu ne aventurăm în alte domenii, inclusiv cele care țin mai mult de zona asta a politicului. Și aceasta foarte ușor poate fi văzut în activitatea noastră și în reacțiile noastre.”

Europa Liberă: Și totuși, aici și-au pus semnătura 713 aleși locali. E un număr mare din 898 de primării. Se transmite un mesaj?

Viorel Furdui: „Practic, fiecare partid din Republica Moldova are structuri interne, care se numesc asociațiile aleșilor locali și în cadrul acestor asociații clar lucru că acolo pot fi luate anumite decizii, poziții de ordin politic. Și aici e greu de explicat. Sincer, eu deja vorbesc mai degrabă ca un cunoscător al domeniului, ca un specialist în domeniul administrației publice locale, inclusiv al modului cum interacționează ele în plan extern. Și vreau să vă spun că acest mesaj totuși este destul de straniu, pentru că problemele abordate în cazul dat sunt de cu totul alt ordin decât cele ce țin de competența administrației publice locale. Ele sunt probleme care vizează niște reforme fundamentale, precum este justiția, drepturile omului, procesul electoral, schimbarea sistemului electoral. În acest sens, practic, administrația locală nu prea a avut conexiuni foarte strânse. Mai mult ca atât, administrația locală în toate aceste reforme a avut un rol foarte scăzut, n-a participat, n-a fost consultată. De exemplu, reforma justiției cum s-a făcut atunci când s-au reorganizat teritorial aceste judecătorii, administrația locală în mare parte nu a avut un cuvânt așa de spus, instituțional – dacă e bine, nu este bine, cum ar trebui de făcut. Exact așa și cu reforma administrației centrale. Administrația locală, practic, n-a participat deloc. Congresul Autorităților Locale în mod special, deși este menționat, în planul de acțiuni privind implementarea Strategiei reformei administrației publice este prevăzut ca partener al Guvernului, dar nici noi n-am fost consultați atunci când s-au luat niște decizii privind reformatarea Guvernului, micșorarea ministerelor ș.a.m.d. Deci este puțin stranie această scrisoare…”

Europa Liberă: Ceva mai devreme și 27 de președinți de raioane și-au pus semnătura pe o adresare asemănătoare.

Viorel Furdui: „Da, este OK. Mai mult ca atât, se creează impresia că pe domeniul administrației publice locale, undeva la nivelul factorilor de decizie din Republica Moldova există o lipsă de expertiză calificată, pentru că astfel de acțiuni nu numai că nu pot atinge un anumit obiectiv care se urmărește, dar sunt contraproductive sau pot duce la alte reacții, pentru că eu…”

Europa Liberă: Dar pe moment aceste adresări avantajează guvernarea?

Viorel Furdui: „Eu cred că n-o avantajează, din contra confirmă anumite temeri din partea partenerilor noștri europeni în privința relației cu administrația publică locală și cu alte instituții ale statului. Mai mult ca atât, în ultimul timp, la sfârșitul anului 2017 și începutul anului 2018 Consiliul Europei – prin vocea Congresului Puterilor Locale – a atenționat, a dat câteva rezoluții în care menționa faptul că în domeniul democrației locale, administrației publice locale se întâmplă niște lucruri neconforme cu anumite standarde și cu principiile democrației și în rezoluțiile celea pe cazul Chirtoacă și municipiul Chișinău, rezoluția privind acele arestări, presiuni asupra autorităților locale este foarte clar menționat că există probleme mari. În situația în care apare o astfel de scrisoare nu știu dacă poate duce la acele obiective iarăși pe care le urmăresc.”

Europa Liberă: Dl Furdui, dar guvernarea atunci când va avea dialog cu partenerii europeni va avea suficiente argumente să convingă că se fac presiuni pe interior, inclusiv din partea administrației publice locale și le cer explicații de ce nu a fost oferită asistența financiară din partea UE?

Viorel Furdui: „Posibil, autorii acestor scrisori și urmăresc un astfel de argument, ca să-și creeze bază, însă în esență discuțiile între instituțiile europene și Guvernul Republicii Moldova sunt purtate pe anumite teme care iese din competența administrației publice locale. Aceasta nu poate fi adus ca argument. Ce are administrația publică locală cu sistemul judecătoresc; ce are administrația publică locală cu schimbarea sistemului de vot; ce are administrația publică locală cu mass-media, cu alte chestiuni?…”

Europa Liberă: Cu invalidarea alegerilor din Chișinău...

Viorel Furdui: „Cu invalidarea alegerilor tot nu are nimic administrația publică locală, pentru că ea ține de modul de interpretare a legislației, asta-i competența Parlamentului, de legi, de alte lucruri care-s în afara competenței.”

Europa Liberă: Ce concluzie trageți – se apropie Moldova de UE sau bate pasul pe loc, sau, din contra, face un pas înapoi?

Viorel Furdui: „Noi vedem modul în care se implementează reformele și cum se simte lumea aici, în Republica Moldova, și din punctul acesta de vedere sunt foarte mari semne de îngrijorare. Pur și simplu trebuie să vedem care a fost reacția, de exemplu, a instituțiilor europene sau a Consiliului Europei pe diferite probleme. Eu repet: pe domeniul nostru avem deja un fapt fără precedent, avem a treia ședință în plen a Congresului Puterilor Locale, care discută problemele Republicii Moldova, cum este democrația locală, descentralizarea, consolidarea autonomiei locale, presiuni asupra primarilor ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Dar dialogul dintre puterea locală și cea centrală la ce nivel e astăzi?

Viorel Furdui: „Iarăși alt aspect. Una din cele mai mari probleme e că nu suntem auziți. Am avut niște perioade destul de frumoase în anul 2016, a existat un dialog și au existat rezultate pentru ambele părți – și pentru guvernare, care avea o imagine bună, și la nivelul instituțiilor europene, chiar Consiliul Europei, și pentru administrația locală fiind adoptate niște legi importante, precum în domeniul schimbării destinației terenurilor, accesul la Curtea Constituțională. Fondul rutier, o realizare foarte bună comună a fost obținută în urma dialogului, însă după aceasta – eu nu știu – a intrat politicul în toate acestea, s-a complicat situația foarte mult. Au început arestările primarilor, presiuni de diferit gen și iată aici s-a văzut această ruptură. După aceasta, iarăși am încercat să restabilim și acum avem o anumită îmbunătățire a acestui dialog, numai că iarăși… Uitați-vă, ca exemplu să vă spun, care-i calitatea acestui dialog. Recent a fost adoptată decizia Guvernului de a interveni în domeniul salarizării la nivelul primarilor; ieri a fost adoptată această decizie, într-un fel, de a crește salariile la persoanele cu funcții de demnitate publică în administrația locală. Aceștia-s primari, viceprimari, președinți de raioane, vicepreședinți și personalul tehnic din administrația publică locală.”

Europa Liberă: E bătută în cuie înțelegerea referitor la majorarea salariilor pentru primari?

Viorel Furdui: „Acum noi ne-am trezit că a fost adoptată hotărârea de Guvern privind adoptarea unui proiect de lege prin care se propune ca autorităților publice locale să li se dea dreptul să primească până la 50% din stimulente care să se adauge la salariu. Există foarte mari semne de întrebare cum va fi implementat acest mecanism, pentru că resurse pentru implementarea acestei inițiative sunt prevăzute doar până la sfârșitul anului din bugetul de stat; în rest, trebuie să se descurce fiecare primărie cum va putea. Sunt evidente anumite lucruri, dar problema e că această inițiativă, modul în care a fost formulată pe furiș, fără a fi consultată cu specialiști în domeniul administrației publice locale, în genere poate să fie blocată implementarea ei, pentru că, repet: uitați-vă, ea este formulată nu pur și simplu că se mărește cu 50%, ca să fie clar că nu se amestecă niciun factor politic sau de altă natură subiectivă, dar până la 50% și fără să fie clar cine hotărăște acel „până la 50%”. Și mai sunt și alte nuanțe care necesită… Dvs. ați întrebat dacă e bătută în cuie. Trebuie să treacă prin Parlament și am înțeles că trebuie să treacă în regim de urgență. Noi foarte mult sperăm în acest sens să venim cu niște propuneri, să-i convingem, să îmbunătățim acest proiect ca într-adevăr să-l facem efectiv.”

Europa Liberă: Și în încheiere, totuși din cei 898 de primari dacă au semnat adresările către organismele europene doar 713, ce soartă pot avea ceilalți primari, care nu au semnat?

Viorel Furdui: „Știți că noi am mai avut pe parcursul acestei perioade de timp, s-au semnat declarații de Unire…”

Europa Liberă: Dvs. ați văzut lista semnatarilor?

Viorel Furdui: „Nu, n-am văzut lista, dar ar fi interesant s-o vedem. Sperăm că o să apară și pe urmă o să putem vorbi mai la subiect. Dar noi am avut declarații, de exemplu, de declarare persona non grata a anumitor persoane în stat. Știți, declarațiile acestea în mare parte poartă un caracter declarativ, dacă se poate de spus așa, dar soarta celorlalți, eu nu cred că trebuie să fie cumva afectată, fiindcă mie mi se pare că deja nu mai ai unde merge.”

Europa Liberă: Dar câți primari apolitici există astăzi în Moldova?

Viorel Furdui: „În genere, când vorbim despre apartenență politică, neafiliere politică este foarte complicat în Republica Moldova, fiindcă imaginea este într-atât de distorsionată după ultimele alegeri din 2015. Eu cred că nimeni nu-și bagă mâna în foc să spună câți primari ce partid are în prezent. Din câte țin eu minte, la început erau în jur de 100 de primari independenți. Mai sunt, au mai rămas independenți, dar este foarte complicat în Republica Moldova să-ți păstrezi independența sau afilierea la un partid sau altul. Și aceasta-i în detrimentul în genere al sistemului democratic din Republica Moldova, pentru că orice putere când se schimbă începe să facă presiune pe administrația publică locală, considerând că o să poată să-i țină permanent, dar situația se schimbă și iarăși vedem că trecerile acestea masive dintr-o parte în alta au loc și de aceea principala problemă din Republica Moldova totuși este de a crea un sistem administrativ descentralizat, descentralizat în care să nu depindă autoritățile publice locale de finanțările de la centru, să nu depindă salariile inclusiv de relația cu administrația centrală. Și dacă noi nu schimbăm în acest sens ceva, n-o să avem mari succese pe viitor. Am observat că în administrația publică locală chiar din ultimul timp există o dezamăgire totală în rândul primarilor, foarte buni primari deja oficial decid să plece. Astăzi am vorbit cu câțiva primari care vor să se ducă să culeagă căpșune, pentru că au copii, au cheltuieli și nu pot să se întrețină, dar asta-i rușinos. Asta-i rușinos pentru întregul sistem de administrație când un primar nu are capacitate și în același timp noi vedem ce presiuni se exercită asupra lor, când vedem atâtea discuții despre lupta cu corupția, transparență și în același timp iată că este un astfel de fenomen. Tot ce s-a făcut, dar s-au făcut foarte multe în ultimii 10, 15 ani la nivel local, asta s-a făcut datorită entuziasmului deosebit care există în rândul primarilor. Deseori este foarte greu de explicat: de ce oamenii aceștia primesc delegații mari neavând resurse din contul propriu, acasă, numai ca să încheie un acord de parteneriat, numai ca să aducă un proiect? De ce umblă pe la ușile tuturor demnitarilor numai ca să aducă un proiect, un drum să construiască, o canalizare ș.a.m.d., să rezolve niște probleme? De ce își schimbă, la urma urmei, culoarea politică, deși asta afectează demnitatea unui om? De ce? În majoritatea cazurilor aceasta se întâmplă din cauza acestui sistem foarte centralizat și – eu aș zice – perfid, pentru că tu nu poți altfel să rezolvi problemele. Și din păcate, aici e foarte mare legătură și cu ceea ce se întâmplă în justiție. Dacă ar exista un sistem de justiție credibil, atunci orice primar, orice persoană în acest stat ar putea să se ducă în judecată și să-și apere drepturile. Din păcate, acum credibilitatea este zero în toate organele de drept din Republica Moldova și de aceea noi avem ceea ce avem – și sute de semnături, și alte lucruri foarte urâte care, de fapt, ca bumerangul au să se întoarcă împotriva celor care le inspiră și le controlează.”

XS
SM
MD
LG