Linkuri accesibilitate

Violeta Ivanov: „La nivel internațional tendința este de închidere a uzinelor de incinerare a deșeurilor”


De ziua internațională a mediului la Chișinău

Despre criza deșeurilor din capitală, în dialog cu fostul ministru al mediului, în prezent membru al comisiei de mediu din Parlament.

Violeta Ivanov, fost ministru al mediului în anii 2007-2008, acum deputată şi preşedinta unei comisii specializate pe problemele de mediu în Parlamentul de la Chişinău, este şi una din cele mai aprige oponente a incinerării ca metodă de gestiune a deşeurilor. Într-un interviu pentru Europa Liberă, Violeta Ivanov îşi explică raţionamentele:

Violeta Ivanov: „Dacă vorbim de incinerare, la nivel internațional tendința acum este spre micșorare, adică închiderea uzinelor de incinerare, micșorarea lor în așa fel ca până în anii 2030 să fie un număr foarte-foarte limitat. Dacă vorbim de structura morfologică a deșeurilor, în Republica Moldova practic tot ceea ce avem noi, totul poate fi reciclat. Aceasta este o metodă bună – colectarea separată și reciclarea deșeurilor. Și putem obține foarte multe beneficii – fracția care nu poate fi supusă procesului de reciclare organică, ea poate fi supusă procesului de fermentare anaerobă și obținerea biogazului, compostarea și multe-multe alte metode.”

Europa Liberă: Dar toate sunt costisitoare și din moment ce niciuna nu ia foc aici, poate ar fi cazul să se admită incinerarea?

Violeta Ivanov
Violeta Ivanov

Violeta Ivanov: „Din contra, ele sunt cele mai ieftine. Cea mai costisitoare metodă este incinerarea și, ca să permiți incinerarea, noi, toată Moldova, nu dispunem de capacități necesare pentru incinerare. Asta trebuie importul deșeurilor, deoarece incinerarea este rentabilă atunci când este un volum mare de deșeuri. Pentru orașele mari, ea poate fi rentabilă, dar pentru orașe așa de tipul capitalei noastre, cum este Chișinăul, sine-costul și tariful vor fi foarte-foarte înalte.

Intenția este ca să soluționăm problema și ca tarifele să nu se ridice sau, dacă se și ridică, fiindcă la noi tarifele sunt mici față de deșeuri, dar ultimul studiu de fezabilitate, care a fost efectuat de experți internaționali pe zona sud, ei propun mărirea tarifului, de la nouă până la 15 lei, ca metodă de prelucrare propun selectarea separată și compostarea cu obținerea biogazului. Aceasta este metodologia pe care o propun experții străini pentru zona de sud. Pe moment, sunt în elaborare încă două studii de fezabilitate - pentru zona de centru și zona nordului.

Conform strategiei de gestionare a deșeurilor, republica este împărțită în opt zone. Strategia presupune construcția a șapte platforme și stații de colectare și transport. La două-trei raioane – o stație, cam așa.”

Europa Liberă: Dar Chișinăul unde intră?

Violeta Ivanov: „În zona patru intră Chișinăul.”

Europa Liberă: De ce vă întreb? Pentru că acum e problemă cu Chișinăul. Iată, chiar aș vrea să știu viziunea Dvs.

Violeta Ivanov: „Ce se întâmplă în Chișinău?... În viziunea mea, încă în 2008, încă când eram ministru al Mediului, am făcut un demers și l-am înaintat Primăriei, domnului primar, în care îl atenționam că în 2010 expiră termenul de funcționare a gunoiștii de la Țânțăreni. Deci, în demersul respectiv, intuiam parcă că o să fie așa ceva. Îi aduc aminte primarului că există metodele respective și propunem; ministerul atunci a venit cu careva propuneri ce putea să fie efectuat la momentul acela. Probabil, n-au fost luate în considerare sau nu știu.”

Europa Liberă: Dar nu vă amintiți ce propuneri ați avut atunci?

Violeta Ivanov: „Propuneri erau foarte multe. Deci, atunci venise o companie daneză care propunea un proiect în cadrul Protocolului de la Kyoto – colectarea separată și supunerea procedurii de fermentare anaerobă pentru obținerea biogazului. Și beneficiul care era din cadrul proiectului era că noi aveam posibilitatea să comercializăm cotele în cadrul Protocolului de la Kyoto în ceea ce ține de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Acum, Protocolul de la Kyoto nu mai este, dar noi am scăpat, să spunem, acea posibilitate, deoarece în Republica Moldova urmau să vină bani din cadrul comercializării cotelor respective - undeva în jurul la opt milioane de euro, din câte îmi amintesc, timp de zece ani de zile.

A fost un proiect, într-adevăr, destul de bun, dar noi n-am putut să propunem compania respectivă, dar am propus ca metodologie. Și multe altele au fost propuse.”

Europa Liberă: Dar de ce, în opinia Dvs., de ce Primăria a insistat atunci pe proiectul cela italian cu incinerarea care la fel nu s-a pus, că a intervenit această interdicție?

Violeta Ivanov: „Păi, proiectul cela nu putea fi acceptat, deoarece din start acolo se vedeau interese în detrimentul cetățenilor din Republica Moldova, deoarece contractul prevedea un punct prin care era foarte clar stipulat că, în situația când întreprinderea nu va avea materie primă – dar materia prima astea-s deșeuri –, cu randament înalt… când din start se cunoaște că în Republica Moldova, conform structurii morfologice, deșeurile sunt clasificate ca deșeuri cu randament caloric jos, și atunci întreprinderea era în drept ca să importe deșeuri. Lucrul acesta… intuiți care sunt consecințele.

Ce înseamnă deșeuri cu randament caloric înalt? Aceasta-i făina de oase, care știți că în Europa este foarte multă și nu se incinerează din cauză că, în timpul incinerării, se elimină cianură și furan, care duc la boli de cancer. Și, conform investigațiilor experților europeni, care au făcut timp de cinci ani de zile în raza uzinelor de incinerare, ei au depistat că 40% de cetățeni au fost depistați cu boli de cancer și 37% la nașteri cu diferite maladii. Eu cred că acești indicatori trebuie să ne pună în gardă.

Dacă este vorba de co-incinerare și producerea concomitentă a energiei și a curentului, aceasta este altceva și noi vom examina în cadrul comisiei. Am înțeles că acolo se pregătește un proiect anume. Vom examina aceste posibilități, dar ceea ce ține de soluționarea problemei prin incinerare, pentru Republica Moldova, în primul rând, aceasta este periculos, în al doilea rând, aceasta este foarte scump și tarifele vor crește și, în al treilea rând, cetățenii Republicii Moldova, clar lucru că vor avea de suferit.

Pentru Republica Moldova, soluția ideală este colectarea separată, care este și cel mai ieftin, și cel mai ideal, consider.

Colectarea separată a deșeurilor și reciclarea lor. Prin aceasta, noi obținem materie primă pentru producerea mai multor… Materie primă, care putem… de exemplu, din sticlă, putem să-i mai punem un surplus și să obținem material de construcție de tipul cheramzitului. Din plastic, din PET-urile astea, Dvs. vedeți, se folosesc, se prelucrează în peliculă care se utilizează la sere sau măsuțe, scaune… Din hârtie, de asemenea, poate fi reciclată și reutilizată.

Și după cum am spus, fracția care nu este supusă reciclării este compostată, supusă fermentării anaerobe și beneficiul este că obținem biogaz, care mai apoi poate fi prelucrat în energie termică sau electrică.

Faptul că în Chișinău acest lucru nu s-a făcut, aceasta este o nepăsare; aceasta este o nedorință de a soluționa problema, deoarece era foarte clar… Eu înțeleg, dacă primarul avea un an, el putea să spună, dar timp de zece ani putea fi soluționată problema cu brio.

Eu, în calitate de președinte al comisiei și fost ministru, preocuparea de bază este sănătatea populației și protecția mediului.”

Europa Liberă: Dar ceea ce se întâmplă acum cu înhumarea în condiții absolut…, adică în lipsă de condiții la Bubuieci?

Violeta Ivanov: „Ceea ce se întâmplă acum îi groaznic, ceea ce se întâmplă acum îi groaznic și eu mai auzisem că cineva de la Primărie spunea că o să acopere cu pământ și o să soluționeze problema. Aceasta este și mai groaznic, deoarece acolo deșeurile sunt umede; ele doar nu sunt deshidratate înainte de a fi depozitate. Ele sunt umede, ele fermentează… În procesul fermentării, se elimină gaz. Acolo pot să aibă loc explozii. Deci, acoperirea, pur și simplu -, cum am auzit eu că vorbea cineva de la Primărie - cu pământ, aceasta-i utopie. Și în cadrul comisiei noi am avut, cu două luni în urmă, audieri publice. Noi am depistat că au fost cheltuiți, într-adevăr, bani mulți pentru diferite studii de fezabilitate sau pentru niște proiecte sau proiectuțe fragmentate, sectoriale, care, în principiu, nu au soluționat problema.

Aici trebuie doar responsabilitate și dorință. Problema ține de administrația publică locală, și serviciul acesta este plătit de către cetățeni. Cu toate că tariful nostru este de cinci lei și ceva, dar, dacă luăm per ansamblu, în Chișinău, lunar, se colectează undeva 25-30 de milioane de lei. Lunar! Cu banii ăștia, fiind gospodar bun, se poate ceva de făcut? Eu vă pun Dvs. întrebarea…”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG