Linkuri accesibilitate

Una din trei femei, maltratată: „Se crede bărbatul stăpân, la noi e așa”


Victimă-agresor. Istoria unei femei condamnate pentru moartea soţului violent
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:13:28 0:00

Victimă-agresor. Istoria unei femei condamnate pentru moartea soţului violent

În R. Moldova în aceste zile se desfășoară campania „16 zile împotriva violenței de gen”, pe parcursul căreia apărătorii drepturilor omului încearcă să sensibilizeze populația în privința unei constatări îngrijorătoare: pandemia de COVID-19 a îngreunat și mai mult situația femeilor care se confruntă cu abuzuri.

Violența de gen: Din patru femei, trei cunosc abuzul din propria experiență
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:08 0:00
Link direct

Datele cu care operează autoritățile arată că una din trei femei începând cu vârsta de 15 ani și peste a fost supusă violenței fizice sau sexuale de cel puțin o dată în viață. Marți, subiectul violenței în familie a fost dezbătut la Ungheni, în cadrul unei discuții publice organizate de UN Women și UNICEF.

La Ungheni, în 2019, adică înainte de pandemie, autoritățile locale au înregistrat 35 de cazuri de violență în familie. Un an mai târziu, pe durata căruia oamenii au stat in izolare din cauza pandemiei, numărul victimelor ce s-au plâns de abuz in familie a crescut la 80, adică mai mult decât dublu. Știu oare oamenii ce ar putea si ar trebui să întreprindă atunci când află despre un caz de violență? Sunt ei oare atenți la asemenea întâmplări? Sunt întrebări adresate trecătorilor din Ungheni:

Tot ce-i posibil.”

Violență în familie? Da, tot ce-i posibil că există.

La mine în mahala, nu, dar în sate da. Bărbatul dacă a venit beat, o izghit cu pumnul în masă că trebuie să fie mâncarea gata.

Și verbală, și fizică există.

Nu există, că eu nu mă uit în ogradă la altcineva. Totul e bine. Dacă caută femeia și trebuie „botezată”, trebuie să o botezi.

Pentru că mentalitatea noastră este că bărbatul este capul familie.”

Se crede bărbatul stăpân, la noi e așa!”

Statistica îngrijorătoare înregistrată la Ungheni, de fapt, oglindește situația în întreaga țară, spun apărătorii drepturilor omului. Or, trei din patru femei suportă pe parcursul vieții violență psihologică, fizică și sexuală. Deci, dacă într-o odaie sunt patru femei, trei cunosc din propria experiență ce înseamnă să fii abuzată.

Asistenta socială din comuna Măcărești, Ungheni, Lilia Marcuță, zice că numărul în creștere a cazurilor de violență poate fi tălmăcit și altfel – victimele prind curaj și anunță autoritățile :

Probabil că aceste campanii prin care promovăm egalitatea de gen poate că le motivează pe femei să fie mai deschise și să încerce să caute o soluție deoarece nu mai pot să tolereze acest fenomen. În plus, dacă ar fi doar ea victimă, dar victime sunt și copiii, iar aceasta afectează foarte mult starea lor emoțională, fizică și chiar îi îngrijorează ce va fi mai departe. Cazurile de violență se raportează nu doar la poliție, cazurile de violență se raportează la orice actor comunitar, fie medic, fie asistent social, primar etc. Pentru ca să se schimbe ceva, e nevoie ca fiecare din ele să se implice și fiecare dintre noi să fim implicați.”

Recent, Republica Moldova a ratificat Convenția pentru prevenirea și combaterea violenței, cunoscută drept Convenția de la Istanbul. Deși decizia a provocat nemulțumirea opoziției și a Mitropoliei Moldovei, care au acuzat guvernarea că ar încălca Constituția, activiștii care lucrează cu victimele violenței, dimpotrivă, o văd cu ochi buni.

De ce? Pentru că documentul obligă instituțiile implicate în combaterea violenței să-și asume anumite responsabilități, inclusiv în ce privește instruirea angajaților, explică Lilia Pascal, șefa Direcției politici de asigurare a egalității între femei și bărbați, din cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale:

Important este că odată ce am ratificat această convenție avem menirea foarte clară să ne axăm pe persoană, să ne axăm nemijlocit pe acea familie și femeie afectată de violență. Să aducem contribuia noastră, a statului, în depășirea acestui fenomen, în ruperea acestui cerc vicios. Asta nu înseamnă că vom încarcera fiecare persoană care, din păcate, utilizează în procesul de comunicare utilizează violența. Noi, legea și această Convenție venim să aducem la cunoștința tuturor că oprirea acestui fenomen ține de fiecare dintre noi.”

Lilia Pascal observă însă că prevederile Convenției de la Istanbul, deși foarte bune, mai greu își vor atinge scopul fără implicare umană. Victimele violenței au nevoie întâi de toate de solidaritate și empatie.

XS
SM
MD
LG