Jurnaliștii din Republica Moldova, nu toți firește, par a fi tot mai tentați de tehnici sofisticate de manipulare, propaganda devine tot mai subtilă, iar presa tot mai frecvent este folosită pentru lustruirea imaginii politicienilor. Aceasta concluzie deloc favorabilă pentru breaslă rezultă din proaspătul raport de monitorizare publicat de Centrul pentru Jurnalism Independent. Studiul a fost realizat în perioada octombrie-decembrie și au fost monitorizate 12 instituții media. Ce spun experții despre rezultatele studiului? Un interviu cu cercetătorul media și autorul raportului, Victor Gotișan.
Victor Gotișan: „Dacă ar fi să vorbim despre principalele concluzii, s-a atestat în continuare că absolut toate cele 12 instituții media au încălcat cel puțin o dată o normă deontologică sau au folosit cel puțin o tehnică de manipulare.”
Europa Liberă: Care ar fi scopul final al acestor tehnici de manipulare și încălcări, ce se urmărește prin: „amestecul faptelor cu opinii, neacordarea dreptului la replică, prezentarea selectivă a faptelor și declarațiilor, generalizările și etichetările, manipularea cu imaginile video”, adică unele dintre cele mai frecvente încălcări trecute în revistă în proaspătul raport?
Victor Gotișan: „În primul rând, ceea ce se urmărește prin încălcare, eu tind să cred că e mai degrabă o încălcare intenționată este, de fapt, să inducă publicul în eroare și să seteze anumite, să spunem așa, subiecte și să le impună anumite opinii, dar nu fapte. Și când mă refer aici la opinii, nu la fapte, bineînțeles că fiecare instituie media în cauză urmărește o agendă anume și nu este un secret, de exemplu, când fac ei respectivele sau admit anumite încălcări și folosesc anumite tehnici de manipulare, o fac cu un anumit scop bine gândit, bine intenționat, și anume să favorizeze mai degrabă anumite partide politice sau politicieni, pentru că nu este un secret că presa din Republica Moldova este controlată în mare parte de către politicieni.”
Europa Liberă: Ați observat anumite schimbări în ajunul campaniei electorale?
Victor Gotișan: „Bine, ele pot fi numite și anumite schimbări, dar pot fi numite și anumite acutizări. De exemplu, presa sau instituțiile media apropiate partidelor politice bineînțeles că propagă anumite idei mai aproape sau prezintă respectivul partid sau politicienii din acest partid în culori doar pozitive și, respectiv, oponenții lor politici în culori doar negative.
La televiziunea publică pe parcursul ultimei perioade de raport s-a sesizat mai multe încălcări...
Altceva este că, de fapt, ele se întețesc, anume încălcările deontologice și folosirea tehnicilor de manipulare. Un simplu exemplu este că televiziunea publică care pe parcursul ultimei perioade de raport a început sau s-a sesizat mai multe încălcări, de fapt, în ceea ce privește normele deontologice, inclusiv folosirea unor tehnici de manipulare.
Altceva ce s-a mai sesizat, de exemplu, au apărut din nou în prim-plan și s-a început a folosi pe larg tehnica sau tehnicile de manipulare prin intermediul imaginilor video și al sunetelor audio. Unele instituții media, de exemplu, pe anumite subiecte sau studii de caz care s-au făcut în cazul raportului respectiv au făcut un adevărat, un fel de scenariu de film cu diferite tehnici de manipulare cu sunetul, cu video...
De exemplu, adunarea PDM, care a fost în centrul Chișinăului, a fost reflectată de unele instituții media, chiar s-a manipulat, într-adevăr, cu imaginile video și cu audio. S-a monitorizat subiectul raportului Parlamentului European și al rezoluției care a fost emisă în urma acestui raport și, de exemplu, foarte diferit a fost reflectat în diferite instituții mass-media. De exemplu, o parte din instituțiile mass-media a încercat să ascundă, de fapt, anumite elemente importante ale acestui raport, o altă parte a instituțiilor media a încercat să le catalizeze și să le prezinte mai mult pe cele negative. Deci, iarăși se vede un fel de abordare diferită a subiectelor, însă nu în favoarea cetățeanului ca să-l informeze, ci mai degrabă să-l inducă în eroare și să-i prezinte o realitate distorsionată.”
Europa Liberă: Deci, dacă cetățeanul vrea să se informeze corect atunci când vrea să înțeleagă pentru cine ar urma să voteze la sfârșitul lunii februarie, către ce tip de media ar trebui să graviteze: TV, presă scrisă sau online?
Victor Gotișan: „În primul rând, cetățeanul simplu trebuie să înțeleagă că orice informație pe care o consumă trebuie să o
Cetățeanul simplu trebuie să înțeleagă că orice informație pe care o consumă trebuie să o privească critic din capul locului ...
privească critic din capul locului. În al doilea rând, el trebuie să se informeze nu exclusiv de la TV sau de la radio, dar să consulte diferite media, de exemplu, și de la TV, și de la radio, și din presa scrisă și mai ales pe partea de online, iar ulterior să-și facă o concluzie.”
Europa Liberă: O recomandare care se repetă destul de des este apelul experților media către Consiliul Audiovizualului de a se autosesiza. În ce măsură autoritatea responsabilă pentru monitorizarea mass-mediei se dovedește a fi receptivă față de rapoartele societății civile?
Nu prea am văzut o deschidere sau o colaborare dinspre Consiliul Audiovizualului...
Victor Gotișan: „Pe parcursul ultimilor ani, de fapt, eu nu prea am văzut o deschidere sau o colaborare între Consiliul Audiovizualului, cum este corect numit de la 1 ianuarie, și între societatea civilă. Și în mare parte asta pentru că, de fapt, taberele respective erau mai mult un fel de tabere antagoniste.
Consiliul Audiovizualului trebuie să înțeleagă că societatea civilă niciodată nu a făcut rapoartele acestea pentru că așa vrea ea, ea le-a făcut pentru că își dorește o schimbare, o schimbare, într-adevăr, spre bine în sectorul media și le face pentru a ușura lucrul Consiliului Audiovizualului, care de fiecare dată se plânge că nu are resurse să monitorizeze, nu are capacități să facă anumite analize pe partea aceasta de sector media.
Iată, societatea civilă vine cu diferite, și sunt foarte multe, rapoarte de monitorizare. În cazul respectiv, Consiliul Audiovizualului nu are decât să le ia, bineînțeles, nu poate să și le adopte, să le vadă integral, pentru că ei au tehnica lor sau procedura, sau au normele lor de monitorizare, dar ei ar putea să se documenteze din rapoartele respective, să tragă concluzii și, respectiv, să producă anumite politici în domeniul respectiv.”
Europa Liberă: E raportul final pentru anul 2018 într-o serie de monitorizări devenite deja tradiționale. Cine, să spunem așa, evoluează mai rapid: tehnicile de manipulare ale jurnaliștilor, capacitatea publicului de a înțelege că informația prezentată nu e tocmai corectă sau dexteritatea Consiliului Audiovizualului de a sesiza aceste încălcări?
Victor Gotișan: „Cred că stăm foarte prost la toate cele trei capitole pe care le-ați menționat. Unul din marii câștigători sunt televiziunile media, pentru că, de fapt, ele merg înainte cu diferite tehnici de manipulare și societatea civilă sau experții media, activiștii nu fac decât să vină în urmă și să combată anumite ilegalități produse de unele instituții media, care manipulează și încalcă normele deontologice, dar asta nu înseamnă că trebuie să fie excluse anumite activități făcute de către societatea civilă și experți. Și aici mă refer la combaterea așa-numitelor tehnici de manipulare, inclusiv atenționarea asupra încălcării normelor respective.
Bineînțeles, în cazul respectiv s-ar cere cel mai bine ca Consiliul Audiovizualului să-și facă treaba, să se sesizeze și să acționeze cât mai rapid pentru combatere manipulării și pentru a asana sectorul media din Republica Moldova.”
