Linkuri accesibilitate

Victor Gotișan: Jurnaliștii puși în cauză de raport folosesc tehnicile de manipulare și încalcă normele deontologice intenționat


La prezentarea raportului la CJI

Interviul dimineții cu expertul media autor al Raportului CJI pe tema manipulării informaționale și a propagandei în mass media.

Manipularea informațională, propaganda și sfidarea normelor etice profesionale în mass media din R. Moldova se intensifică și devin tot mai abile și complexe. Una dintre concluziile, de rutină aproape, și ale noului raport trimestrial prezentat de Centrul de Jurnalism Independent. O convorbire la această temă cu expertul media Victor Gotișan, autorul acestui raport ce cuprinde perioada de monitorizare iulie – septembrie.

Interviul dimineții: cu Victor Gotișan (CJI)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:11:54 0:00
Link direct

Europa Liberă: Întâi de toate, tehnic vorbind, înțelegem că au fost monitorizate 12 instituții media, – portaluri de știri și posturi TV. În ce mod a fost construită, ca să spunem așa, monitorizarea?

Victor Gotișan
Victor Gotișan

Victor Gotișan: „În primul rând, s-au luat la bază câteva criterii care, de obicei, se iau în cazul monitorizărilor de acest fel. Primul din ele a fost, de exemplu, aria de acoperire. Noi ne-am străduit să acoperim cât mai multe instituții media la nivel național. În al doilea rând, ne-am străduit ca instituțiile monitorizate să fie în diferite limbi: atât română, cât și rusă. Și ne-am străduit ca impactul, adică tirajul și auditoriul acestor instituții media să fie cât mai general și cât mai mare. Deci, dacă este să vorbim despre criteriile după care au fost selectate cele 12 instituții media.

În mare parte, de ce sau cum, sau care este metodologia principală: s-au selectat aceste 12 instituții media, însă monitorizarea s-a bazat pe cinci subiecte de interes public și în baza acestor subiecte selectate a fost monitorizat conținutul reflectat sau publicat de acele 12 instituții media pe diferite criterii. De exemplu, au încălcat sau nu anumite norme deontologice, au folosit sau nu anumite tehnici de manipulare și tot așa. Mergând punct pe punct s-a monitorizat conținutul pe cele cinci subiecte care au fost selectate pentru perioada iulie-septembrie.”

Europa Liberă: Trebuie să spunem, probabil, că este vorba de știri.

Victor Gotișan: „Exact. În primul rând, este vorba de știri. Pe noi nu ne-au interesat emisiunile, talk-show-urile, pentru că până la urmă știrile sunt cele care informează consumatorul media. Știrile sunt și trebuie neapărat să fie în primul rând cu chestii factuale, cu fapte și nu opinii. De fapt, aceasta a fost marea problemă și este, de obicei, marea problemă a instituțiilor media. Pentru că ele se orientează mai mult să facă un fel de interpretare sau să propună consumatorului media opiniile, dar nu faptele. Bineînțeles, nu în cazul tuturor instituțiilor media, dar cum spuneam, aceasta a fost una dintre marele probleme și este una dintre marele probleme sesizate pe parcursul, de exemplu, celor trei ani deja de monitorizare.”

Europa Liberă: Consumatorul de presă, dornic să afle, pur și simplu, cât mai exact cu putință ce s-a întâmplat, poate fi uluit de câte tehnici sunt mânuite cu bună știință sau inconștiență profesională ca să-l facă să vadă lucrurile într-un fel anume cele întâmplate... Multe din aceste tehnici se regăsesc constatate ca practici în raportul Dvs. – tehnica invocării dușmanului intern sau extern, amestecul faptelor cu opiniile, selectarea părtinitoare a declarațiilor, tehnica salvatorului național ș.a.m.d. Ce-i rămâne de făcut ca să nu devină sau să nu rămână o victimă a acestor tehnici?

Victor Gotișan: „Bineînțeles, le-ați menționat pe cele mai importante și este foarte bine, doar un singur aspect aici... Este foarte important de menționat că în ultimul timp instituțiile media au început să combine aceste tehnici de manipulare pentru a influența oarecum consumatorul media. Răspunzând la întrebarea voastră ce ar trebui să facă consumatorul media, important este ca el să se informeze din diferite surse, pentru că doar astfel el își poate crea un tablou general și își poate crea un tablou, să-i spunem așa, real. Adică, el are posibilitatea să judece sau să gândească critic dacă privește sau ascultă sau citește informația respectivă din mai multe surse. Și este important să pună accentul, inclusiv consumatorul media, pe fapte. Adică, întâi de toate să se orienteze la faptele care au fost, adică informația factuală, cum a avut loc evenimentul, când a avut loc evenimentul, ce s-a întâmplat, și după asta să dea atenție interpretării, de exemplu, evenimentelor publice care din partea mai multor surse, cum ar fi analiști, experți, surse oficiale...”

Europa Liberă: Faptul că aceste tehnici au început să fie îngemănate arată că consumatorul de presă a devenit cumva mai critic, mai greu de driblat, ca să spunem așa?

Victor Gotișan: „Exact. Eu vreau să cred și tind să cred că consumatorul de media a devenit puțin mai elevat. Și deja nu se mai prinde în mrejele în care se prindea înainte. El a început să-și de seama. Noi de fiecare dată spunem că consumatorul media este naiv și întotdeauna va înghiți toate cele ce propune media. Se pare că nu este chiar așa. Și anume schimbarea tacticii de către unele instituții media care manipulează și încalcă normele jurnalistice, probabil, i-au forțat oarecum să împletească respectivele tehnici de manipulare și să folosească și să încalce normele deontologice, legându-le între ele și folosind tehnici mai subtile și mai ascunse pentru a avea impact și pentru a-i impune consumatorului media o anumită părere, opinie sau a-l duce în eroare, de exemplu, sau a informa o agendă falsă, fiindcă până la urmă asta fac multe instituții media din Republica Moldova.”

Europa Liberă: În raport, v-ați propus să scoateți în evidență inclusiv „greșelile comise de jurnaliști (cu intenție sau fără) la relatarea faptelor”. Efectul urmărit este cel „instructiv”... De fapt, despre ce vorbim mai mult atunci când ne referim la nesocotirea eticii profesionale și la manipularea informațională: despre „greșeli comise cu voie sau fără voie” sau de premeditare curată și rea intenție?

Victor Gotișan: „Eu cred că în cazul acesta sunt ambele folosite. Părerea mea este că ele sunt folosite atât cu premeditare, cât și fără. În primul rând, cele cu premeditare sunt folosite de către instituțiile media politizate, iar noi în R. Moldova avem multe instituții media de genul acesta și respectiv, pentru reporterul sau jurnalistul care produce sau face niște știri, în primul rând, este importantă agenda sau politica editorială a cuiva, a unei părți, dar nu respectarea normelor deontologice. Și pe de altă parte, bineînțeles că unele greșeli s-ar putea să fie făcute și neintenționat sau fără a cunoaște. Doar că mie mi-e frică că aș crede că mai degrabă jurnaliștii folosesc tehnicile de manipulare și încalcă normele deontologice intenționat, pentru că am un argument forte aici. Avem deja nouă rapoarte și trei ani de monitorizare. În momentul în care repeți aceleași tehnici și încalci aceleași norme deontologice pe parcursul a doi sau trei ani deja cred că nu mai este vorba despre o greșeală neintenționată.”

Europa Liberă: Și atunci pentru cine e instructiv?

Victor Gotișan: „În primul rând, există mai multe nivele, pentru că noi în recomandările raportului dăm pentru mai multe instituții anumite recomandări. Cel mai important e că noi ne dorim ca aceste rapoarte să fie citite, analizate de către instituția de reglementare în domeniu -- Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Noi nu spunem că vrem să le impunem rapoartele de monitorizare pentru ca ei să le ia bază pentru monitorizarea lor, însă ele pot fi luate de exemplu ca un fel de sesizare, să spunem așa, ca ei să se sesizeze, să vadă greșelile care au fost făcute și respectiv să-și înceapă propria monitorizare în adresa celor care încalcă cel mai mult aceste norme și folosesc tehnici de manipulare.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG