Linkuri accesibilitate

Victor Boștinaru: „Orice criză politică la Chișinău se transformă automat într-un câștig fără vreun efort pentru Rusia”


Un interviu cu un eurodeputat român al PSD în vizită la Chișinău.

Rezultatele reuniunii Consiliului de Asociere RM-UE au fost discutate de prim-ministrul Pavel Filip și europarlamentarul român, Victor Boștinaru, aflat în vizităla Chișinău. Eurodeputatul PSD consideră că UE trebuie sa acorde asistență R Moldova dar să fie un mecanism clar de condiții care țin de acest ajutor financiar, care este legat și de procesul de reforme.

Victor Boștinaru, o primire călduroasă la premierul Moldovei
Victor Boștinaru, o primire călduroasă la premierul Moldovei

Europa Liberă: O bună parte a acestei discuții o s-o axăm pe perspectiva apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Eu am aici două declarații – una pe care o făcea șefa diplomației Uniunii Europene, Federica Mogherini, care spunea că anul 2018 va fi un an crucial pentru statele din Balcani în ceea ce privește integrarea europeană și aplicarea reformelor. Și încă o declarație: „Uniunea Europeană este din ce în ce mai dispusă să accepte aderarea statelor balcanice la blocul comunitar, ceea ce ar ajuta la asigurarea păcii în regiune și la dezvoltarea Uniunii Europene”. Declarația aparține comisarului european pentru integrare, dl Johannes Hahn. De ce nu e preocupată Uniunea Europeană mai îndeaproape de imediata vecinătate estică a sa?

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:31:48 0:00
Link direct

Victor Boștinaru: „De ce Balcanii de Vest? Balcanii de Vest reprezintă, întâi de toate, o regiune care astăzi este curtată de actori globali. Acolo vedem și Rusia, și China, și Arabia Saudită, și Turcia. Există o istorie a Balcanilor de Vest, care adesea s-a confruntat cu instabilitate sau chiar cu violență și există o certitudine – de fiecare dată când au fost violențe și instabilitate în Balcanii de Vest, Uniunea Europeană sau Europa în ansamblul său au trebuit să plătească prețul politic și economic al instabilității sau al confruntării.

Uniunea Europeană sau Europa a ajuns mai târziu – mai bine mai târziu, decât niciodată – la înțelegerea gravității situației din Balcanii de Vest, cu atât mai mult cu cât după frumoasa Declarație de la Thessaloniki nu s-a întâmplat nimic substanțial. Or, această oboseală a așteptării, coroborată cu delăsarea obosită din Europa Occidentală, putea să genereze o situație extrem de complicată nu doar de instabilitate, dar și de riscuri de confruntare în Balcanii de Vest. De aici, decizia luată de deschidere a procesului de negociere cu încă două state din Balcanii de Vest – Serbia și Muntenegru sunt deja în negocieri, celelalte două sunt Albania și Macedonia. E o premieră. O țară care prinde în ultimul minut ultimul vagon din ultimul tren, ceea ce pentru Macedonia înseamnă enorm ca stabilitate, înseamnă o enormă performanță pentru un guvern venit după doi ani de violențe de stradă și asta înseamnă o promisiune, dacă nu o certitudine, pentru toate statele din Vest că, dacă vor face eforturile necesare, lărgirea va recompensa eforturile respective și la orizontul anilor 2025, ca să cităm din președintele Juncker, „vom avea probabilitatea încheierii negocierilor cu un număr de state”.”

Europa Liberă: Vorbiți și puneți accentul pe stabilitate în regiune, dar și aceste state care fac parte din un alt aranjament – Parteneriatul Estic – majoritatea dintre ele au conflicte înghețate pe teritoriul lor. Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan cu Nagorno-Karabah…

Victor Boștinaru: „Sunt de acord cu Dvs. Unele dintre ele nici măcar nu mai sunt înghețate. Ocuparea Crimeii n-a fost rezultatul unui conflict înghețat, deschiderea confruntării în Ucraina de Răsărit nu este rezultatul unui conflict înghețat, acolo a fost o intervenție clară, explicită, contrară legii internaționale și a propriilor angajamente ale Rusiei (acordurile de la Budapesta), care recunoștea integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei. Chiar și definiția de „conflict înghețat” trebuie cumva actualizată, mai ales că, cu înțelepciunea din urmă, Europa constată astăzi că, de fapt, conflictele înghețate sunt o secvență dintr-o strategie long-term a Rusiei, care a utilizat întâi pretexte de conflicte interetnice, apoi au înghețat aceste conflicte, apoi au trecut la faza de ocupație, 2008 în Georgia, Osetia de Sud și Abhazia sau ocuparea Crimeii și destabilizarea Estului; posibila înghețare și o împlinire de facto, dar contrară legii internaționale a ocupației prin așa-zise referendumuri de tipul celor din provinciile ocupate ale Georgiei.

Europa a realizat costurile, a realizat riscurile operațiunilor derulate de Rusia în Est, dar categoriile juridice și instrumentele care gestionează cele două politici - lărgirea, respectiv Parteneriatul răsăritean - sunt diferite. De aici și soluțiile tratate. Și mai e încă un lucru: Europa îndrăznesc să spun că astăzi încă nu e pregătită politic pentru a face față riscurilor.”

Europa Liberă: Uniunea Europeană?

Victor Boștinaru: „Da, Uniunea Europeană, la asta mă refer. Riscurilor noului activism rusesc de tip expansionist și poate doar cu construcția unei componente – apărarea europeană, care obligatoriu trebuie să fie complementară și compatibilă, și interoperabilă cu NATO, Uniunea Europeană să încerce să-și asume roluri mai active și mai eficace în plan internațional și nu mă refer doar la partea de est a continentului nostru confruntată cu amenințarea deschisă rusească, dar și în alte zone, unde Europa vrea să joace rolul de pacificator, de stabilizator, dar uneori doar soft power se dovedește a nu mai fi suficient.”

Europa Liberă: Acum sunt tot mai multe voci care spun că Occidentul, Uniunea Europeană și Federația Rusă ar vrea să bată palma, rezolvând chestiunea transnistreană. Vi se pare ceva realist, cu șanse?

Victor Boștinaru în studioul Europei Libere la Chișinău
Victor Boștinaru în studioul Europei Libere la Chișinău

Victor Boștinaru: „Din nou trebuie să fiu mai degrabă pesimist și ca atare nu cred în bunele intenții ale Rusiei. Pe de altă parte, ar fi extrem de important ca Europa, Uniunea Europeană să joace împreună cu partenerul și aliatul nostru strategic, Statele Unite ale Americii, mai eficace în a încerca să găsească o soluție conflictului înghețat din Transnistria, pentru că altfel această operațiune de cumpărare de timp, cum spune englezul Vin Times, nu va servi în final decât Rusiei.”

Europa Liberă: Întrebarea e: ce preț plătește Republica Moldova pentru identificarea unei soluții, care ar conveni altor actori decât însuși acestui stat?

Victor Boștinaru: „Cred că soluția care trebuie să se găsească trebuie să plece de la o realitate. Ca subiect de drept internațional, Republica Moldova este recunoscută în frontierele de la constituirea statului Republica Moldova și această bază juridică nu poate și nu ar trebui să fie erodată.”

Europa Liberă: Dar dacă se federalizează Moldova, pentru că se vorbește despre o federație, confederație, când e vorba despre ce statut să-i fie oferit regiunii transnistrene?

Victor Boștinaru: „Este o discuție care trebuie deschisă doar în momentul în care avem garanția că orice evoluție viitoare nu va crea un drept de veto al unui subactor statal asupra politicii Guvernului central de la Chișinău, pentru că într-un fel Minsk-1 și Minsk-2 par a anticipa această direcție. O federalizare care dă drept de veto acelei subentități de a se opune oricărei inițiative a Guvernului central, indiferent care va fi acesta într-un viitor, în ce privește opțiunea strategică de politică externă de securitate și de apărare.”

Europa Liberă: Și revenim la perspectiva europeană a Republicii Moldova. Dacă e să credem analiștilor, ei spun că, dacă nu se oferă această perspectivă europeană, se demotivează statul și se fac mai puține eforturi pentru această apropiere. Autoritățile de la Chișinău pun o mare miză pe anul 2019, când România va prelua președinția la Uniunea Europeană. Chiar credeți că e pregătită Moldova să meargă cu o cerere de aderare la Uniunea Europeană?

Victor Boștinaru: „Ca să citez din presa Republicii Moldova, declarația premierului Filip, Republica Moldova nu va depune într-un orizont de timp previzibil scurt o cerere de aderare…”

Europa Liberă: Dar dacă nu folosește președinția României, când mai vine o altă șansă?

Victor Boștinaru: „Este important acum, și este o bătălie extrem de importantă nu doar pentru România, în momentul în care România este singurul stat-membru care susține o perspectivă europeană…”

Europa Liberă: Deci nu e realist ca în 2019 Moldova să aibă o asemenea cerere scrisă pentru UE?

Victor Boștinaru: „Nu, nu este realist în momentul de față și pentru un motiv simplu. Făceam calculul de dimineață cu un prieten aici, la Chișinău, din ultimii vreo șapte ani de zile – Republica Moldova a avut foarte multe guverne, dar n-a avut o guvernare. Țara a fost aproape neguvernată, guverne care au mimat reformele și orice lipsă de reforme, orice criză politică de la Chișinău se transformă automat într-un câștig fără vreun efort pentru Rusia.”

Europa Liberă: Paradoxul, mai spun unii, e că Republica Moldova din cel mai silitor elev în cadrul Parteneriatului Estic a ajuns să fie codaș.

Victor Boștinaru: „Poate este dură afirmația, dar este un fapt pe care-l spun ca român și ca observator al fenomenelor politice din această țară la care țin foarte, foarte mult că au fost ani irosiți, care puteau să facă astăzi ca Moldova să poată înainta o cerere și să conducă acest grup. Lipsa completă de reforme, crize politice declanșate ciudat, în momente ca din senin și întotdeauna cu un singur câștigător politic – Rusia – e o lecție extrem de amară atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru Republica Moldova. Și mai e un lucru pe care doresc să-l spun în acest context: partidele politice din Uniunea Europeană, din Parlamentul European ar trebui să învețe din propriile noastre greșeli să nu mai adoptăm necondiționat, să nu mai luăm în brațe necondiționat partenerii noștri politici de la Chișinău, indiferent de ce fac ei sau nu fac.”

Europa Liberă: Și ce culoare au…

Victor Boștinaru: „Și ce culoare… Aici mai mult ca nicăieri trebuie să judecăm după fapte. Nu contează dacă e partidul afiliat familiei mele politice și nu face acele minime lucruri pentru care

Moldova a fost adesea transformată în ultimii doi ani și jumătate într-un teatru de luptă între Partidul Popular și Partidul Socialiștilor Europeni, pentru că fiecare și-a luat în brațe propriile odrasle...

s-a angajat în fața poporului și în fața intereselor legitime ale acestei țări, eu, ca familie politică, trebuie să-l alertez că aceasta e linia roșie care poate duce la întreruperea relațiilor mele. Sună poate drastic acest lucru.

Cel puțin, aceasta-i natura relației dintre familia mea politică, dintre grupul meu politic. Și a doua lecție extrem de amară – Moldova a fost adesea transformată în ultimii doi ani de zile, doi ani și jumătate într-un teatru de luptă între Partidul Popular și Partidul Socialiștilor Europeni, pentru că fiecare și-a luat în brațe propriile odrasle, nu s-a uitat ce fac sau ce nu fac și nu a stabilit care sunt acele condiții pentru care un partid rămâne membru al familiei politice A sau B și nu se străduiește să stimuleze dialogul politic, pentru că trebuie să convenim, și vă mulțumesc enorm că-mi dați această ocazie, trebuie să convenim un lucru – partidele politice din Republica Moldova trebuie să învețe că nu cultura confruntării poate să ajute la stabilitatea acestei țări, ci cultura cooperării, dialogul politic. Imaginați-vă că, după alegerile din această toamnă, vom avea mai degrabă previzibil o coaliție.

Sunt forțele care se declară pro-europene astăzi la Chișinău gata să lase securea războiului și să spună: „În numele intereselor superioare ale țării noastre suntem gata să stăm la masă și să negociem un acord de guvernare proeuropeană”? Că celălalt – pro-Rusia – e ușor de realizat și putem să și anticipăm, dar știm clar: cel mai mare preț nu-l vor plăti politicienii din Republica Moldova, prețul va fi plătit de fiecare cetățean al acestei țări, inclusiv în ceea ce privește libertatea de circulație.”

Europa Liberă: Acum se zice că și această reformă electorală, care a fost adoptată în vara anului trecut de către majoritatea din Parlament, iar majoritatea au fost inclusiv cei care guvernează și opoziția socialistă, va putea să aducă un rezultat imprevizibil în cadrul acestui scrutin parlamentar din toamnă. România a avut o experiență amară cu uninominalul și Ucraina, o altă țară vecină, cu votul mixt. Un rezultat pe care nu l-au așteptat alegătorii, pentru că în baza acelui vot au câștigat oligarhii. Dvs. cum credeți, două state vecine pentru Moldova, care au abandonat un sistem, face bine pentru Republica Moldova acest sistem mixt?

Victor Boștinaru: „Aș zice că nu există o soluție magică. Eficacitatea unui sistem electoral sau altul este dată și de soliditatea instituțiilor democratice. Aici e o problemă în Republica Moldova. Știu însă absolut clar că, pe baza simulărilor și tuturor predicțiilor pe sistemul electoral anterior, era cert că ne îndreptam către o formulă în care Partidul Socialist ar fi fost premiat pentru alegerile din Parlamentul Republicii Moldova la alegerile din toamna aceasta.”

Europa Liberă: Dar dacă guvernarea făcea reforme, aducea prosperitate în casele cetățenilor, oare nu era să fie lumea de partea celor care aduc bunăstare și stabilitate?

Victor Boștinaru: „Teoretic, aveți dreptate. Unele dintre reforme, inclusiv unele care au fost elaborate recent, gen reforma sistemului de pensii, sunt dureroase, costisitoare politic și absolut necesare. De aceea, pe baza acelor evaluări, sistemul electoral anterior aproape excludea ipoteza formării unei coaliții a forțelor europene. E dreptul suveran al Republicii Moldova să decidă sistemul electoral ca orice stat membru și reafirm: evaluarea Comisiei de la Veneția este doar consultativă și mă bucur că, fără falsă modestie, mă număr printre aceia care au recomandat prietenilor de la Chișinău că sistemul uninominal pur e de departe cea mai puțin dezirabilă soluție, pentru că în România sistemul uninominal pur a însemnat victoria finală a banului asupra politicii.”

Europa Liberă: Cu această îngrijorare trăiesc astăzi cetățenii Republicii Moldova.

Victor Boștinaru: „În Moldova avem de-a face cu un sistem electoral mixt – jumătate din mandate vor fi pe listă politică. În Germania avem de-a face cu un sistem electoral mixt. Nimeni nu poate să spună că sistemul electoral german este un sistem nedemocratic…”

Europa Liberă: Este o altă cultură politică, e altă realitate…

Victor Boștinaru: „Este o altă cultură, o altă arhitectură instituțională, de acord, dar această formulă, cel puțin teoretic, e de natură să se construiască mai ușor o majoritate de a asigura continuitatea proeuropeană a acestei țări, indiferent că sunt socialist, o spun fără ezitare: indiferent cine va fi la conducerea acestui guvern și care sunt partidele care compun această coaliție, esențial este ca aceste bunuri câștigate cu asemenea sacrificii de cetățenii Republicii Moldova să fie continuate, în primul rând, în interesul acestei țări, pentru că cealaltă variantă, pe care o promovează președintele Dodon, care acum folosește o sintagmă care e compusă din două elemente incompatibile – euro-unioniști – este o șmecherie politicianistă, încearcă să sperie toți iepurii, considerând că toți sunt la fel, unii sunt unioniști, alții sunt proeuropeni, sunt lucruri diferite, dar probabil la grămadă merge și așa, însă a continua această direcție și a face ca reformele să înceapă să producă rezultate pentru cetățenii Republicii Moldova este un lucru esențial și acesta va fi marele test al alegerilor din toamna lui 2018.”

Europa Liberă: Iar percepția multor cetățeni ai Republicii Moldova este că Igor Dodon a fost sprijinit masiv să ajungă la cârma Republicii Moldova grație dlui Plahotniuc, de exemplu.

Victor Boștinaru: „În politică afirmațiile gratuite se permit, dar eu aș vrea să judecăm faptele acestei guvernări. Pornind de la premisa că există o complicitate între Partidul Democrat și președintele Dodon, care sunt elementele care ar face posibilă această complicitate? Un element este poziționarea față de Rusia. Or, dacă mă uit la faptele acestei guvernări, de la expulzarea unor diplomați, fără precedent în Republica Moldova…”

Europa Liberă: Diplomați ruși?

Victor Boștinaru: „Diplomați ruși, da… la declararea vicepremierului persona non grata…”

Europa Liberă: Dmitri Rogozin…

Victor Boștinaru: „Dmitri Rogozin… fără precedent, suspendarea punctuală de trei ori a președintelui Republicii Moldova pentru a promulga legi, care erau vădit nedorite de către președintele Dodon și care în mod firesc sunt nedorite și de Moscova. Una dintre ele este cea referitoare la contrapropagandă și Moldova este teatrul unii război de propagandă tipic, la numirea unui ministru al Apărării, care fusese refuzat de către președintele Dodon de două sau de trei ori, dacă nu mă înșel, trei încercări au fost. Or, e greu să fii, chiar și pentru un străin, să fii în același timp pro-rus și anti-rus. Eu nu văd cum e posibil și, mai ales, acest Guvern și această majoritate modifică Constituția și introduce în Constituție acel articol care se referă la orientarea proeuropeană a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Deocamdată, nu a fost introdus în Constituție…

Victor Boștinaru: „S-a propus de majoritate.”

Europa Liberă: Constituția încă nu a fost modificată, urmează până la finele acestei sesiuni ale Parlamentului, nu a fost votată nici în Parlament.

Victor Boștinaru: „Evident că urmează… Sunt niște proceduri… Dar e greu să fii complicele Rusiei și pro-rus și să-ți propui să modifici Constituția de o asemenea natură, dar știu clar – de partea cealaltă, dl Dodon spune că va îngheța sau va suspenda Acordul de stabilizare și asociere…”

Europa Liberă: Acum a mai făcut un pas în urmă…

Victor Boștinaru: „A mai nuanțat, sigur că…”

Europa Liberă: …și zice că nu va merge la denunțare, iar pe de altă parte, dacă ne referim tot la Constituție și la modificarea ei, știți că acest articol 13, care spune ce limbă se vorbește în Republica Moldova și iarăși disputele sunt la infinit, iar tot în cadrul, în sânul PD-ului fruntașii acestui partid unii zic că e limbă română și trebuie modificat articolul 13, dl Candu sau alți deputați, iar șeful fracțiunii, Marian Lupu, aici, la Europa Liberă, a zic să limba de stat este limba moldovenească.

Victor Boștinaru: „Ar fi riscant pentru mine să intru într-o polemică pe subiectul acesta. Există o realitate și mai spun un lucru – atât la București, cât și la Chișinău integritatea teritorială și consolidarea statalității Republicii Moldova reprezintă o miză de securitate națională. Și așa ar trebui să fie privite lucrurile și din perspectiva Uniunii Europene, pentru că Republica Moldova nu este în mod clar și nu ar trebui să fie exclusiv un dosar românesc, ci, dimpotrivă, o piesă într-o politică mult mai coerentă și mult mai sofisticată în ce privește securitatea și stabilitatea la frontierele răsăritene ale Uniunii noastre.

De aceea, subiectul acesta, care e foarte atractiv și suculent, îl las să-și găsească o soluție lucidă, pentru că până la urmă e mult mai important să ne asigurăm că o guvernare eficientă sau cu o eficiență în creștere, vorbeam astăzi după întâlnirea cu premierul, am studiat și eu documentele, am ascultat cu interes real informațiile Domniei sale, am văzut și Intelligence Unit evaluările privind Republica Moldova. Avem o creștere economică, avem trei acorduri succesive cu Fondul Monetar Internațional; trei acorduri încheiate cu succes; avem o creștere cu 20 la sută a veniturilor la buget. Sigur, nu este spectaculos…”

Europa Liberă: Lumea pleacă, se depopulează Republica Moldova. Iată chiar pe fundalul acestor indicatori despre care vorbiți Dvs.

Victor Boștinaru: „Și în România procesul de depopulare, și în Europa Centrală și de Est există un proces relativ similar. Libertatea de circulație pe care a adus-o free visa regime are și aceste efecte, dar, în același timp, ea are niște efecte directe și aproape imediate asupra cetățenilor Republicii Moldova, inclusiv prin veniturile pe care cei care pot să se deplaseze liber și să muncească în alte state, aceste venituri vin acasă, în Republica Moldova. E departe de a fi o soluție durabilă și sustenabilă din moment ce în România astăzi noi vorbim de o criză a forței de muncă calificate, urmare a aceluiași proces post-aderare.”

Europa Liberă: Știți că o parte din medicii din Republica Moldova trec Prutul și își găsesc acolo un job mai bine plătit…

Victor Boștinaru: „Știu, exact, exact. Acum, cu salariile noi din sănătate din România nu mai este chiar atât de tentant să te duci și în Franța. Salariile plătite la 1 mai în România pentru medici sunt chiar spectaculoase în raport cu resursele țării, dar acesta-i alt subiect.”

Europa Liberă: Moldova rămâne în așteptarea celor 100 de milioane de euro, cel puțin a primei tranșe și am să-l citez aici pe comisarul european pentru bună vecinătate și negocieri de extindere, Johannes Hahn, care spunea, după Consiliul de Asociere Republica Moldova – UE, el spunea că Republica Moldova mai are de îndeplinit două condiții principale ca să primească prima tranșă din ajutorul de 100 de milioane de euro de la Bruxelles: Autoritatea Națională de Integritate să fie pe deplin funcțională și să fie aprobate fonduri bugetare suplimentare pentru combaterea corupției. Când vor veni acești bani din prima tranșă?

Victor Boștinaru: „Vă mulțumesc pentru întrebare. Deci, cadrul legislativ pentru funcționarea acestei autorități există. Există un proces administrativ de colectare a datelor pentru că legea, așa cum a reieșit din dezbaterea publică și contribuția societății civile, și-a lărgit foarte mult baza.”

Europa Liberă: Premierul moldovean a dat o asigurare, fiind la Bruxelles, că până în luna iunie procedura va fi îndeplinită!

Victor Boștinaru: „Și pe această bază ei au nevoie acum să crească numărul inspectorilor pentru a putea gestiona toate aceste date, dar procesul e în derulare. Deci, autoritatea există, a început să-și desfășoare activitatea, iar Bruxelles-ul a pus în discuție rectificarea bugetară pentru a vedea dacă sunt resursele financiare pentru cadrul actual bugetar și anul viitor. Ei bine, conform legislației din Republica Moldova, Guvernul are dreptul legal de a transfera fonduri de la un minister la altul, deci nu se pune problema finanțării pentru activitatea acestei agenții, care este extrem de importantă.

La rândul meu, i-am încurajat să grăbească procesul și mai mult decât atât mi-au dat asigurări că aceste lucruri se vor și întâmpla, dar această chestiune a fost discutată și la întâlnirile cu comisarii europeni, nu numai cu comisarul Hahn, și s-a convenit o soluție de mijloc, încep procedurile de pregătire a acordării acestui…”

Europa Liberă: Acestei tranșe?

Victor Boștinaru: „Acestei tranșe din pachetul de asistență macroeconomică și în același timp Chișinăul derulează procesele necesare pentru operaționalizarea activității Autorității Naționale de Integritate și cele două se vor întâlni, dar aceste lucruri erau cunoscute. Regret încă o dată și o spun fără malițiozitate. Teatrul de bătălie dintre PPE și socialiști și mai ales contribuția a unu-doi populari români, care au făcut din Moldova o țintă pentru interesele lor politice, aceste lucruri au dăunat foarte mult intereselor Republicii Moldova și acesta e un lucru periculos în primul rând pentru această țară chinuită.”

Europa Liberă: Dar tema de acasă dacă este făcută nu are cine să-i reproșeze guvernării?

Victor Boștinaru: „Categoric, nu există soluții magice mai ales când vii după ani de zile în care la Bruxelles s-au spus doar promisiuni superbe și acasă nu s-a făcut nimic nici măcar ca acele guverne să stea împreună, darămite să mai guverneze.”

Europa Liberă: Ziua de 9 mai la Chișinău este mărul discordiei. Această dată – pentru unii Ziua Europei, pentru alții – Ziua victoriei. Cum vedeți Dvs. dezbinarea acestei societăți, care pornește oricum din vârful puterii, pentru că pe de o parte, Președinția și viitorul Moldovei pe care îl vede se pare că mai aproape de Federația Rusă și guvernarea care vede ziua de mâine mai degrabă în marea familie a Uniunii Europene? Cum se consolidează o societate atât de mică și atât de dezbinată?

Victor Boștinaru: „În România, 9 mai are o triplă semnificație.”

Europa Liberă: Da, știu, Ziua independenței!

Victor Boștinaru: „Ziua independenței. Eu cred că cele două simboluri nu sunt incompatibile. Până la urmă, proiectul european s-a clădit pe ruinele Europei de după al Doilea Război Mondial și Războiul al Doilea Mondial este marcat de Ziua victoriei.”

Europa Liberă: Dar Dvs. credeți că la Chișinău cineva se gândește exact la semnificație?

Victor Boștinaru: „Nu, aici, mai ales aici a fost manipulată și supradimensionată semnificația Zilei victoriei-День победы și a contrapus-o celeilalte. Deci, într-o țară normală cum e România, cât e ea de normală sau în alte țări, nimeni nu neagă semnificația încheierii celui de-al Doilea Război Mondial și contribuția Uniunii Sovietice la victoria finală împotriva nazismului, a fascismului. Nu! Hitlerismul ca victorie a umanității împotriva întunericului trebuie celebrată pentru că, dacă uităm, riscăm să repetăm și astăzi riscul confruntării nu e exclus. Dar în același timp a contrapune acest moment istoric important și a-l manipula, aici e odioșenia mare, a-l manipula cu instigarea populației împotriva Uniunii Europene este nedemn pentru un lider politic, care își asumă sau care aspiră să conducă națiunea sau statul respectiv.

Este un fapt blamabil, care nu numai că nu produce o felie de pâine în plus, îi divizează nenecesar pe cetățeni pe un subiect unde ei ar trebui să fie uniți, pentru că e foarte important să ne amintim de victimele, de milioanele de victime din al Doilea Război Mondial și de sacrificiile Aliaților pentru a înfrânge Axa și în același timp să ne uităm la Europa, pentru că doar Uniunea Europeană a fost remediul la divizarea pe care a generat-o al Doilea Război Mondial.”

Europa Liberă: La Kremlin a fost învestit pentru un nou mandat președintele rus, Vladimir Putin. Cum vedeți Dvs. evoluțiile în regiune, la cârma Rusiei rămânând Vladimir Putin? Francezii, germanii, italienii consideră că Putin este liderul cel mai puternic din lume și el e de 20 de ani la putere!

Victor Boștinaru: „Da, pentru că el a inventat această stranie alternanță la putere în echipă cu Medvedev și sunt chiar curios să vedem dacă nu cumva dl Medvedev…”

Europa Liberă: L-a și numit deja. L-a și numit în calitate de premier.

Victor Boștinaru: „Nu știam. Vă mulțumesc! Deci, nu e loc de surprize. Pe mine, un lider poate să fie puternic, Hitler a fost un lider puternic, nimeni nu poate să conteste asta.”

Europa Liberă: Ce se va întâmpla în regiune?

Victor Boștinaru: „Stalin a fost un lider puternic, dar un lider care a destabilizat regiunea atât de grav, cum a făcut-o dl Putin din 2008 încoace, nu este și liderul pe care o Europă democratică să-l aplaude și cu atât mai mult cu cât impredictibilitatea pe care a adus-o în relațiile internaționale acest nou activism expansionist al Rusiei, auzi ici și acolo că e blamat NATO de situația din Europa. Nimeni nu vrea să discute măcar sau are o amnezie care nu poate fi tratată de medici, pentru că e de natură politică. NATO își redusese considerabil prezența pe teritoriul european, cu Obama era de așteptat o continuare a acestui proces de dezangajare, Europa nu mai reprezenta un loc unde lumea se aștepta la confruntare. Era considerată pacea ca un bun câștigat definitiv.”

Europa Liberă: Și s-a zdruncinat această stabilitate?

Victor Boștinaru: „Și lucrurile s-au produs. Occidentul, mai ales state din Europa Occidentală, unele dintre cele care astăzi declară despre dl Putin că e cel mai puternic lider, sunt aceleași state care în 2008 chiar au făcut intermediere între Moscova și Tbilisi, mai schimbând ici-colo și conținutul mesajului ca să…”

Europa Liberă: Vă referiți la Franța?

Victor Boștinaru: „Era Sarkozy. Și s-a dovedit că Georgia n-a fost suficientă pentru liderul de la Moscova. A venit criza din Crimeea, criza ucraineană în ansamblu cu momentul cel mai dramatic, cu ocuparea de către armata fără însemne (non insignia) a Crimeii și apoi operațiunea de destabilizare în condițiile în care forțele pro-ruse acolo erau amestecate cu non insignia ș.a.m.d. și s-a ajuns la realitatea în care zona economică cea mai dinamică a Ucrainei a fost practic fie ruinată, fie scoasă din sistemul economic al acestei țări.”

Europa Liberă: Va fi liniște și pace?

Victor Boștinaru: „Europa trebuie să fie pregătită să negocieze în condiții dificile împreună cu Statele Unite ale Americii evoluțiile din estul Europei tocmai pentru a preveni o exacerbare a tensiunilor și o escaladare, pentru că la actuala poziționare, vezi poziționarea Rusiei din Crimeea și din bazinul Mării Negre sau din Siria, dacă vom merge doar pe ideea că războiul e departe de noi și vom sta doar în situația de a implora un lider sau altul să fie milostiv și drăguț cu noi, s-ar putea să constatăm că retrăim acordurile de la Munchen în ediția revăzută și adăugită a zilelor noastre.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG